19 martie 2001
Actualitatea.
Interviu de Dan Alexe.
Ce poate şi ce nu poate Alianţa nord-atlantică cere de ţările candidate?
Invitat: Mihai Carp, membru al secretariatului internaţional NATO și membru al Grupului de lucru pentru Balcani al NATO.
Recent, premierul Adrian Năstase justifica anumite prevederi ale controversatei legi a secretarului de stat prin cerinţele exprimate de NATO în legătură cu o eventuală admitere a României în organizaţie. Mihai Carp precizează însă că tot ce ar putea NATO cere ar fi protecţia specială a unor documente cu caracter strict militar.
Mihai Carp: „În Alianţa Nord-Atlantică există nişte reguli stricte pentru folosirea documentelor clasificate. Fiecare ţară aspirantă, cum este şi România, trebuie să dovedească că are, intern, un sistem, pentru buna utilizare a acestor documente. Ele sunt clasificate NATO iar ministerele care vor avea acces la el, ca cel al apărării sau de externe trebuie să dovedească că le pot folosi în siguranţă. [ ...]”
„Este vorba nu numai de documente militare dar de documente de uz intern ale alianţei şi care se circulă între aliaţi”.
Europa Liberă: NATO nu se preocupă de pildă de eventualitatea că presa română ar putea publica informaţii legate, de exemplu, combinatul de aluminiu de la Tulcea.
Mihai Carp: Evident că nu.
Europa Liberă: Şi NATO nu a cerut ţărilor aspirante ca Legea secretului de stat să prevadă pedepse pentru jurnaliştii care ar publica astfel de informaţii ?
Mihai Carp: Problema secretului de stat este, în primul rând, o chestiune a ţării respective. Ce interesează NATO şi ce-i interesează pe cei care eventual vor decide primirea României în Alianţă este ca guvernul respectiv, de la Bucureşti, să dea dovadă că respectă regulile unei democraţii şi a unui stat de drept.
Europa Libera: Interesant că exact acele elemente ale legii care sunt considerate nedemocratice, sunt puse pe seama Alianţei Nord-Atlantice. Zilele trecute, premierul Adrian Năstase a declarat că singurul argument în favoarea acestei noi legi a secretului de sta este faptul că NATO are anumite secrete care vor fi trimise în România şi care trebuie apărate...
Mihai Carp: Repet: NATO cere de la eventualii noi membri, de altfel şi de la parteneri, respectarea unor legi interne a Alianţei Nord-Atlantice, în ceea ce priveşte folosirea unor documente clasificate. NATO nu se ocupă de economia şi de legea presei din ţările candidate.”
În încheiere, Mihai Carp precizează că lideri NATO s-au angajat în 1999 să rediscute problema extinderii nu mai târziu de anul 2002. Dacă vor fi sau nu acceptate noi state, intre care România, va fi o decizie politică.