12.03.2001 - Zoe Petre: „România nu este faţă de R. Moldova ceea ce Germania de Vest a fost faţă de Germania de Est.Chișinău”

12 martie 2001

Ora Moldovei.

Dan Ionescu: La Bucureşti rezultatele alegerilor din 25 februarie continuă să trezească reacţii diverse, inclusiv un anumit sentiment de responsabilitate indirectă pentru cele întâmplate în Republica Moldova. Despre toate acestea vă informează corespondenta noastră la Bucureşti, Ara Şeptilici.

Imediat după aflarea rezultatelor scrutinului din Republica Moldova, mai mulţi analişti şi comentatori români au acreditat teza, conform căreia administraţiile, care s-au succedat la conducerea României după 1990 au făcut posibilă ascensiunea comuniştilor la Chişinău. Între altele, Partidul Comuniştilor ar fi câştigat alegerile din 25 februarie şi pentru că după 1990 politica Bucureştiului faţă de Chişinău a fost una de faţadă.

Cronica Română publică luni un amplu comentariu, care vine să demonteze această teză. Sub titlul „Valurile, vânturile”, citim: „Spaima de înfometare şi pofta de a pedepsi pe diriguitorii de până ieri a profilat un mîine indubitabil legat de Moscova şi de alianţele sale economice şi probabil militare. Tribuni ai cauzei românismului dincolo de Prut se văd daţi de-o parte, puşi să plătească preţul naivităţii şi nepriceperii politice, glazurată de lipsa de carte în arta guvernării. Nu mă voi alătura celor dispuşi să încrimineze inerţia Bucureştiului în relaţia cu Chişinăul de după 1990. Politic şi diplomatic din această parte s-a mers până acolo, unde permiteau legile şi normele în vigoare. Punctul de aplicaţie al acestui travaliu, transcris în acţiuni şi demersuri de o largă diversitate, l-a constituit cum era firesc libera vibraţie a sufletului românesc, rezonanţa malurilor Prutului în termeni de compatibilitate, permişi de etapa în care ne aflăm. Multe au ieşuat. Zac destule proiecte în nemişcare din pricini greu şi inutil de numit acum. Cu siguranţă, mai multă pricepere şi disponibilitate în gestionarea relaţiilor româno-române ar fi putut situa starea Republicii Moldova pe alte coordonate decât cele de faţă. Dar a ne imputa cu înverşunare nouă întâmplări care ţin, totuşi, de administraţia de acolo şi de puterea votantului local nu încape în logică. Rămâne clar că ne găsim în ceasul în care Republica Moldova a coborât din trenul ce spera s-o ducă grăbit spre Vest. Estul, ce-i poartă de secole de grijă, i-a întins drăgăstos o mînă dispusă a-i aşeza în palme grăunţele, ce şi le doreşte atâta la preţuri acum greu de evaluat.”, este de părere comentatorul Cronicii Române.

O opinie oarecum similară împărtăşeşte fostul consilier prezidenţial pe probleme de politică externă, Zoe Petre. Domnia sa crede, că în măsura în care situaţia economică i-a permis-o, România a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru Republica Moldova.

Zoe Petre: „Noi ştim şi ştim asta de aproape 12 ani, că România nu este faţă de Republica Moldova ceea ce Germania de Vest a fost faţă de Germania de Est. Nici ca forţă economică, nici ca atractivitate a nivelului de viaţă, nici ca soliditate a instituţiilor democratice. Deci, nivelul de aşteptare nu poate fi situat undeva într-un venit imaginar.

România are posibilităţi limitate. Din cauza economiei sale proprii deficitare. Dar în acest context cel puţin în utimii ani s-au făcut eforturi destul de mari. Gândiţi-vă câtă energie electrică s-a pompat într-un ceas foarte greu pentru Republica Moldova. Fiindcă, în fond, marea problemă care s-a abătut, marea bătălie s-a dus pe sursele de energie. Dar vreau să vă spun, că a existat o rezistenţă constantă, mai ales din partea Parlamentului de la Chişinău, unde comuniştii au jucat tot timpul un rol foarte important, împotriva unor măsuri, care ar fi redus din dependenţa energetică a Republicii Moldova faţă de Rusia.

Toate ofertele româneşti de implicare constantă şi raţională a României în aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova s-au lovit de un veto parlamentar neclintit. Deci, nu cred că e corect, ca autorităţile ţării noastre să fie blamate acolo unde nu au putut să treacă peste decizia unor instituţii fundamentale ale unui stat suveran. Noi n-am avut forţa economică de a pătrunde năvalnic în economia de dincolo de Prut şi deci, n-am avut mijloacele de a trece dincolo de asemenea obstacole birocratice, care au fost şi sunt multe şi foarte importante.

Nu trebuie să ne închipuim, din păcate, am mai spus-o, că în Republica Moldova există 99 la sută din populaţie fericită de apropierea cu România şi unu la sută cu prejudecăţile reziduale. Un număr foarte mare de cetăţeni din Republica Moldova, rusofoni, dar nu numai, se uită cu suspiciune la România, interpretează gesturile ca tendinţe imperialiste şi până la urmă preferă un stăpân, pe care îl cunosc unuia pe care doar îl bănuiesc.”

*
Dan Ionescu: Astăzi la Bucureşti, senatorul liberal, Radu Alexandru, a cerut convocarea de urgenţă a unei şedinţe comune a celor două Camere ale Parlamentului român, pentru a discuta strategia relaţiilor cu Republica Moldova. Senatorul a criticat ceea ce el a descris drept tăcere a autorităţilor de la Bucureşti, după alegerile din Republica Moldova, câştigate de comunişti. La şedinţa comună, la care ar urma să participe preşedintele, premierul şi ministrul de Externe ai României, ar trebui clarificate programele şi strategiile Guvernului şi Preşedinţiei, pentru ca România să rămână „partener semnificativ al Republicii Moldova”. Senatorul Alexandru a mai propus Biroului permanent al Senatului să-i invite pe elevii liceului „Gheorghe Asachi” din Chişinău să petreacă vacanţa de vară în România, în semn de „plecăciune firească faţă de gestul acestor eroi, care şi-au declarat şcoala prima zonă liberă de comunism din Moldova.”