Se pare că amendarea constituţie este una din priorităţile noului guvern – este in tot cazul ceea ce a declarat prim vice preşedintele partidului liberal Anatol Şalaru. Numai că pentru o „reformă constituţională este nevoie de sprijinul opoziţiei comuniste. Care pentru moment evită să-şi exprime clar poziţia. Şi atunci ce sens are introducerea acestui punct in viitorul program de guvernare ?
Liberalii nu au de gind sa renunţe la reforma constituţională şi chiar insista ca acest obiectiv să fie inclus în lista de sarcini ale noii guvernari. Colegii lor de coaliţie nu sint foarte incintati sa initieze o rescriere totala a legii de baza ci mai curind ar accepta câteva retuşări din cele mai stringente. Şi nu neapărat în regim de urgenţă, ci mai spre final de mandat.
Liderul PL Mihai Ghimpu: “Este vorba despre o nouă constituţie. Reformă, ştiţi, poate fi considerată şi schimbarea unei virgule. Noi ne dorim o nouă constituţie, pentru că vrem să reformăm Procuratura Generală, MAI, SIS-ul, CCCEC, Ministerul Justiţiei, instanţele judecătoreşti, dar uităm de legea fundamentală. Sădeşti copacul ş-apoi culegi roada, nu-i aşa…”
Democratul Dumitru Diacov: “Unii ar face modificări în constituţie într-o săptămână. Noi însă suntem pentru ca acest lucru să fie făcut într-un mod foarte serios. Constituţia nu-i o foiţă de hârtie. Modificarea constituţiei este în programul de guvernare, dar ca o opţiune pe parcursul a patru ani de zile. Aşa că eu nu cred că cineva o să se ocupe în acest an în mod serios cu asta. ”
Şi liberal-democratul Valeriu Ghileşchi: “Lucrul acesta nu a fost prioritar şi dacă va fi inclus în programul de guvernare, este bine, dacă nu – şi mai bine. V-am spus că opiniile fiecărui partid sunt diferite.”
Disputa legată de acest subiect este, se pare, unul dintre motivele pentru care finalizarea textului final al programului de guvernare întîrzie. Partenerii vor trebui însă să ajungă cât de curând la un numitor comun, pentru că, aşa cum a promis premierul, documentul va fi prezentat legislativului cel târziu vinerea viitoare.
Vom aminti că liderul liberalilor Mihai Ghimpu plănuia o reformă constituţională de amploare încă în timpul legislaturii precedente, când în calitate de preşedinte interimar comandase un text nou pentru legea supremă unei comisii prezidenţiale special create pentru aceasta. Doar că el nu a reușit să obţină sprijinul univoc al colegilor de alianţă, dar nici al europenilor, pentru a scoate acest nou text constituţional la referendum. Alianţa s-a mulţumit atunci cu modificarea unui singur articol, cel legat de procedura de alegere a şefului statului. Cum nici acesta nu a fost amendat din cauza eşuării referendumului, o soluţie viabilă ar fi modificarea articolului de către legislativ, numai că pentru asta e nevoie de sprijinul deputaţilor comunişti. Astăzi însă liderul acestora, Vladmir Voronin, a spus mai limpede ca niciodată, că partidul său nu are de gând să voteze nici cel puţin pentru propriul proiect de modificare a acestui articol: “Proiectele sunt propuse într-o conjunctură concretă. Dacă se schimbă conjunctura, se schimbă şi atitudinea într-o problem sau alta.”
