25 decembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Relațiile dintre Comrat și Chișinău în criză.
Dan Ionescu: Pasiunile politice de la Chişiău par să se fi extins şi în provincie. Problemele puse în discuţie sunt, însă, mult mai vechi şi au izbucnit în aceste zile aproape cu puterea de altă dată. La Comrat Adunarea populară a Autonomiei Găgăuze vrea să obţină de la autorităţile centrale mai multe puteri, în special în domeniul fiscal. Liderii de la Comrat ridică, însă, şi probleme politice, ameninţând, în cazul nesoluţionării lor, cu federalizarea Republicii. Relatează Lina Grâu.
Adunarea populară a unităţii administrativ-teritoriale Găgăuz-Yeri intenţionează să adopte mîine o rezoluţie, prin care să oblige Chişinăul să-şi aducă legislaţia în conformitate cu Legea despre statutul Autonomiei Găgăuze, adoptate în decembrie 1994. Pentru a face acest lucru, Comratul va pune la dispoziţia Chişinăului două luni.
Potrivit unor surse din Legislativul de la Chişinău, proiectul de rezoluţie prevede, într-un mod destul de categoric, că în cazul în care termenul nu va fi respectat, autorităţile Găgăuz-Yeri vor cere abrogarea Legii, care în prezent conferă regiunii un statut de autonomie lărgită în componenţa Republicii Moldova şi vor relua de la capăt procesul de negocieri, în ideea de a obţine un statut de membru egal al unei confederaţii cu trei subiecţi de drept internaţional – Comrat, Chişinău şi Tiraspol. În plus, Comratul intenţionează să ceară modificarea Constituţiei Republicii Moldova, din care să fie exclusă sintagma de „stat unitar”.
Intenţia de a adopta o asemenea rezoluţie a fost făcută publică săptămâna trecută, în cadrul unor audieri parlamentare, organizate la Comrat de Adunarea populară Găgăuz-Yeri, unde au participat şi reprezentanţi ai Tiraspolului. La aceste audieri s-a pus la modul tranşant problema respectării de către autorităţile centrale ale Republicii Moldova a prevederilor legii despre statutul special al UTA Găgăuz-Yeri, care, în opinia Comratului, a rămas literă moartă de la adoptarea ei, în 1994.
Comratul se arată de mai mult timp nemulţumit în special de legislaţia fiscală şi vamală a Republicii Moldova, care nu permite păstrarea integrală în bugetul local a încasărilor de la perceperea accizelor, a taxei pe valoare adăugată şi a taxelor vamale. Încă anul trecut a fost format un grup de lucru mixt Chişinău-Comrat, care şi-a propus să elaboreze proiecte de modificări a legislaţiei centrale pentru a acorda mai multe atribuţii autorităţilor din Găgăuz-Yeri. Potrivit unuia din membrii acestui grup mixt, deputatul Dumitru Pulber, setul de legi a fost definitivat şi a fost depus deja la biroul permanent al Parlamentului. Pe lângă acest set de legi, a fost înaintată şi o listă de recomandări, care conţine posibile căi de ieşire din situaţia de conflict. Unul din puncte recomandă modificarea Constituţiei la capitolul ce se referă la statutul de autonomie al regiunilor din Sud şi din stânga Nistrului, ceea ce presupune, de facto, federaţilarea Republicii Moldova.
Formaţiunile de centru-dreapta de la Chişinău se pronunţă, însă, împotriva acestei federalizări, poziţie susţinută şi de deputaţii independenţi, reprezentantul cărora, Ion Morei, ne-a declarat următoarele: „Această idee de federalizare a Republicii Moldova nu este o idee benefică, dat fiind şi numărul de locuitori ai Republicii Moldova şi suprafaţa acestei ţări. Mie îmi pare, că o virtuală federalizare a Republicii Moldova va conduce numai la consecinţe negative.”
Singurul partid, care consideră că ideea de federalizare nu este una de neglijat, este Partidul Comuniştilor. Exponenţii acestuia în Parlament declară, că federalizarea este respinsă doar de cei, care duc o politică antistatală şi doresc unirea cu România. Redute în calea unei eventuale uniri sunt considerate de către comunişti Transnistria şi Autonomia Găgăuză, în statutul căreea este prevăzut dreptul la autodeterminare externă în cazul unirii Republicii Moldova cu România. Vicespicherul comunist Vadim Mişin a declarat la audierile de la Comrat, că sintagma de „stat unitar”, atribuit Republicii Moldova este depăşită.
Protestând împotriva acestei afirmaţii, deputatul Partidului Popular Creştin-Democrat, Ştefan Secăreanu, a declarat astăzi presei, că va cere la următoarea şedinţă a Parlamentului demisia lui Mişin din funcţia pe care o ocupă, de rând cu conducerea comunistă a Curţii de Conturi şi a Televiziunii.
Ştefan Secăreanu: „Declaraţiile domnului vicepreşedinte al Parlamentului Vadim Mişin referitoare la sintagma „stat unitar” din Constituţia Republicii Moldova le consider ca fiind un atac grosolan la regimul constituţional din Republica Moldova. Această poziţie aduce atingere integrităţii teritoriale şi statalităţii Republicii Moldova. Sigur că sunt nişte semne rele – forţele revanşarde din Republica Moldova dau semnale în ce priveşte federalizarea Republicii Moldova, lucru foarte grav pentru statul dintre Prut şi Nistru şi pentru forţele naţionale şi în general pentru mişcarea de eliberare naţională din Basarabia.”
Liderul PFD, Valeriu Matei: „Cred că domnul Mişin trebuie sancţionat pentru asemenea afirmaţii. Cu atât mai mult că el reprezenta, sau aşa s-a spus, că reprezintă Legislativul de la Chişinău la această conferinţă de la Comrat.”
Cu referire la ideea de federalizare a Republicii Moldova, Matei a spus următoarele: „Eu am considerat şi consider, că nu trebuia creat acest precedent deosebit de periculos, nu numai pentru Republica Moldova, ci şi pentru întreaga Europă şi pentru lume. Un asemenea model de organizare statală nu există nicăieri în lume. Există autonomie culturală. Acum este încă o rundă în încercarea de a escalada această stare de lucruri şi de a tensiona situaţia. O rundă coordonată perfect cu cei de la Tiraspol, care au blocat până acum toate procesele de negocieri din discuţie. Nu există nici un temei pentru federalizarea Republicii Moldova, nici temei de ordin etnic, nici de ordin economic.
Eu cred că slăbiciunea celor care au purtat tratative, faptul că s-a mers la cedări, le-a sporit permanent apetiturile celor, care dorm şi vizează crearea de stătuleţe la nivelul fiecărui sat. În spatele acestor formulări stau anumite grupări, cercuri politice de la Moscova, care întotdeauna i-au stimulat şi i-au sprijinit în formularea unor asemenea pretenţii, din nedorinţa ca în Republica Moldova să se instaureze o dată şi o dată stabilitatea. Or, anumite cercuri din Turcia, care împărtăşesc principiile panturcismului, încearcă să-şi facă apariţia şi să fie prezente în această zonă.”
Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
