Campania „16 zile impotriva violentei în bază de gen” ce se desfăşoară în aceste zile a readus in actualitate o serie de probleme pe care le are Republica Moldova în ce privește respectarea drepturilor femeilor. Două dintre cele mai grave sunt vulnerabilitatea lor la violența în familie şi la traficul de ființe umane.
Dincolo de factorii general acceptați care sunt sărăcia și lipsa oportunităților economice în localitățile rurale, femeile devin vulnerabile la cele două riscuri și din cauza nerespectării principiului egalității de gen, crede Lilia Pascal, șef de directie la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Lilia Pascal: "Noi ne dăm seama că violența și traficul sunt fenomene care apar ca și consecință a nerespectării principiului asigurării egalității de gen. Deși si potrivit codului familiei ambii părinți au responsabilități egale în menținerea familiei și creșterea copiilor, de facto, femeii îi revin mai multe responsabilități, și de mamă și de gospodină și de bună profesionistă, reiese că femeii îi revin sarcini duble. Și atunci este foarte important ca in acest aspect noi sa fortificam femeia si sa implementam legislatia privind egalitatea de gen".
Nivelul scăzut de cunoştințe generale și al deprinderilor de viață are și el partea leului în expunerea femeilor la riscuri. Juriștii care acordă asistență victimelor traficului de ființe umane spun că de multe ori, femeile aveau de fapt o problemă juridică sau de altă natură pe care nu au știut cum să o depășească. Pentru că nu au beneficiat la timp de ajutor, ele au devenit vulnerabile și au ajuns în trafic.
Iată ce spune avocatul Tatiana Catană: "De multe ori vedem că persoana a nimerit în trafic din cauză că avea de fapt o problemă juridică. De exemplu, părinții au decedat iar fratele mai mare a dat-o afară din casă și ea a rămas pe drumuri. E unul din cazurile mele. De lucru nu și-a găsit, locuia pe la prieteni, până a dat cineva de ea și i-a propus să meargă să facă prostituție și ea nu a avut incotro și a acceptat. Deci s-a profitat de poziția ei vulnerabilă".
Răspunsul Guvernului la violența domestică și trafic a fost crearea în 2006, in parteneriat cu Organizatia Internațională pentru Migrație, a Sistemului Național de Referire, care își propune să ia în vizor toate persoanele vulnerabile la riscuri și să le acorde asistență. Echipe locale formate din mai mulți specialiști identifică potențialele victime și, în comun cu acestea, elaboreaza proiecte de depășire a situațiilor de criză.
Din nou, Lilia Pascal: "Potrivit studiilor, 80-90 la sută din victimele traficului de ființe umane au arătat că motivul care a stat la baza plecării peste hotare fără să se asigure că au un loc de muncă sigur a fost anume violența în familie. Ele au vrut să fugă de acest fenomen și fiind într-o stare de vulnerabilitate sporită au nimerit din nou în altă situație mult mai complicată. De aceea am decis ca în Sistemul național de referire să fie acordată asistență și victimelor violenței în familie".
Din 2006 și până la sfârșitul anului 2009, în cadrul Sistemului Național de Referire au fost asistate 872 de persoane, între care 290 de victime ale traficului și 582 de potențiale victime. Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne, in statisticile referitoare la trafic, în rândul țarilor-sursă pentru traficul de ființe umane.
Dincolo de factorii general acceptați care sunt sărăcia și lipsa oportunităților economice în localitățile rurale, femeile devin vulnerabile la cele două riscuri și din cauza nerespectării principiului egalității de gen, crede Lilia Pascal, șef de directie la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Lilia Pascal: "Noi ne dăm seama că violența și traficul sunt fenomene care apar ca și consecință a nerespectării principiului asigurării egalității de gen. Deși si potrivit codului familiei ambii părinți au responsabilități egale în menținerea familiei și creșterea copiilor, de facto, femeii îi revin mai multe responsabilități, și de mamă și de gospodină și de bună profesionistă, reiese că femeii îi revin sarcini duble. Și atunci este foarte important ca in acest aspect noi sa fortificam femeia si sa implementam legislatia privind egalitatea de gen".
Nivelul scăzut de cunoştințe generale și al deprinderilor de viață are și el partea leului în expunerea femeilor la riscuri. Juriștii care acordă asistență victimelor traficului de ființe umane spun că de multe ori, femeile aveau de fapt o problemă juridică sau de altă natură pe care nu au știut cum să o depășească. Pentru că nu au beneficiat la timp de ajutor, ele au devenit vulnerabile și au ajuns în trafic.
Iată ce spune avocatul Tatiana Catană: "De multe ori vedem că persoana a nimerit în trafic din cauză că avea de fapt o problemă juridică. De exemplu, părinții au decedat iar fratele mai mare a dat-o afară din casă și ea a rămas pe drumuri. E unul din cazurile mele. De lucru nu și-a găsit, locuia pe la prieteni, până a dat cineva de ea și i-a propus să meargă să facă prostituție și ea nu a avut incotro și a acceptat. Deci s-a profitat de poziția ei vulnerabilă".
Răspunsul Guvernului la violența domestică și trafic a fost crearea în 2006, in parteneriat cu Organizatia Internațională pentru Migrație, a Sistemului Național de Referire, care își propune să ia în vizor toate persoanele vulnerabile la riscuri și să le acorde asistență. Echipe locale formate din mai mulți specialiști identifică potențialele victime și, în comun cu acestea, elaboreaza proiecte de depășire a situațiilor de criză.
Din nou, Lilia Pascal: "Potrivit studiilor, 80-90 la sută din victimele traficului de ființe umane au arătat că motivul care a stat la baza plecării peste hotare fără să se asigure că au un loc de muncă sigur a fost anume violența în familie. Ele au vrut să fugă de acest fenomen și fiind într-o stare de vulnerabilitate sporită au nimerit din nou în altă situație mult mai complicată. De aceea am decis ca în Sistemul național de referire să fie acordată asistență și victimelor violenței în familie".
Din 2006 și până la sfârșitul anului 2009, în cadrul Sistemului Național de Referire au fost asistate 872 de persoane, între care 290 de victime ale traficului și 582 de potențiale victime. Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne, in statisticile referitoare la trafic, în rândul țarilor-sursă pentru traficul de ființe umane.
