Scenarii post-electorale sobre după euforia exit-pollurilor

O altă Republica Moldova, de fapt, după o zi însorită de vot, după o noapte de insomnii, aşteptări febrile şi triumf exagerat al unei noi elite politice. O victorie la scrutinul de ieri pe care şi-o asumă la modul colectiv trei dintre componentele actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, o victorie care pare să condamne PLDM, PD şi PL să rămână împreună pentru a guverna. Partidul comuniştilor îşi vede şansă de revanşă ratată. Ce scenarii pot urma ca Republica Moldova să aibă în sfârşit o guvernare durabilă? Aprecieri, prognoze şi posibile soluţii văzute de analistul politic de la Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Corneliu Ciurea, şi expertul pentru legislaţie electorală de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Corneliu Gurin.

Europa Liberă: Întreaga consideraţie, dlor Ciurea şi Gurin, pentru stoicismul de a fi cu noi la această oră după o noapte, oarecum albă, bănuiesc, de aşteptare a rezultatelor preliminare oficiale ale scrutinului. De altfel, aveţi vreo explicaţie pentru discrepanţa vizibilă sau, cum să zic, pronunţată, dintre rezultatele făcute publice până la această oră de CEC şi cele de aseară, ale exit poll- urilor care au prilejuit atâta triumf, ca să spunem aşa, în tabăra liberal-democraţilor? Dle Ciurea?...

Corneliu Ciurea: Bun, ar fi incorect să fac acuma aprecieri întrucât nu avem rezultate finale, dar oricum aceste discrepanţe vor persista, chiar dacă va exista tendinţa ca rezultatul final să se apropie oarecum de rezultatele exit-poll-ului realizat de CBS-AXA şi nu cred că acest rezultat va coincide cu rezultatul dat de cel de-al doilea exit-poll. În fond, trebuie să recunoaştem că realizarea unor sondaje în RM este extrem de dificilă, lucru pe care l-am remarcat în repetate rînduri, având în vedere că suntem o societate aflată încă în tranziţie totuşi, cu cetăţeni care se află într-un dute-vino neîncetat. Probabil eşantionarea şi ponderarea sunt procese extem de dificil de realizat într-o manieră adecvată. Nu aş acuza acum realizatorii de sondaje pentru greşeli, ci voi constata doar cu tristeţe că instrumentele ştiinţifice pot să funcţioneze numai într-o societate stabilă şi nu una fluctuantă.

Europa Liberă: Dle Gurin, iarăşi misteriosul suflet al alegătorului moldovean care spune una la exit-poll, gândeşte alta şi face cu totul altceva?

Corneliu Gurin: Mi-aţi ghicit gandul pentru că cam asta voiam să spun. Într-adevăr, avem o societate care..., bine, că nu avem tradiţii, nu avem experienţe de acest gen foarte consacrate este un lucru, iar acuma avem o campanie care se repetă, am putea spune, sau perpetuează deja de doi ani de zile şi oamenii parcă ar trebui să fie şi mai sinceri, şi mai liberi. Dar vedem totuşi că aceste eforturi sau aceste reforme, sau suflul reformei sau suflul libertăţii pătrunde cam greu în sufletul moldoveanului şi mai este de lucru în acest sens.

Europa Liberă: În ce măsură am putea admite totuşi, aşa cum a sugerat unul dintre fruntaţii comunişti, că aceste sondaje la ieşirea de la urne ar fi oarecum manipulate sau orientate spre un anume rezultat?

Corneliu Ciurea: Eu personal nu cred acest lucru. Înclin să cred că avem de a face cu o problemă de eşantionare şi ponderare. Dar apropo de cultura politica, de RM, vreau să spun că acest fenoment al conformismului cetăţenilor se atestă şi în alte state mult mai dezvoltate, precum SUA. Cunoaştem fenomenul când oamenii preferă să nu spună în sondaje că nu votează un candidat de culoare, dar, de obicei, de multe ori votează împotriva lor, bun, cu excepţia ultimelor alegeri prezindenţiale. În fond, există acest fenomen şi în state dezvoltate. La noi poate că el este ceva mai pronunţat, din această cauză apar aceste discrepanţe. Oamenii într-adevăr nu spun în sondaje ceea ce fac în realitate, din conformism răspunzând în sondaje ceea ce cred ei că aşteaptă de la ei operatorii.

Europa Liberă: Dle Gurin, aveţi acelaşi punct de vedere sau....?

Corneliu Gurin: E şi aşa şi nu tocmai, pentru că exit-poll-ul se face totuşi secret. La celalate sondaje cetăţenii se expun mai direct, la exit-poll s-au expus secret prin introducerea a doua oară a buletinelor de vot. Cred că este un pic, să spunem aşa, un pic cam angajată acea declaraţie a unor reprezantanţi ai PCRM, pentru că era clar că nu produc sau nu ajută nimănui aceste manipulari dacă se fac cu scopul de a avantaja un partid sau altul. Documentul oficial sau cifrele oficiale sunt cele de la CEC şi doar dacă era vorba de o chestiune, nu ştiu, foarte şi foarte, şi foarte diferită, .... dar într-adevăr se observă că se apropie rezultatele de ceea ce a dat unul dintre realizatorii exit-poll-ului.

Europa Liberă: Dle Gurin, în ce măsură se poate spune că PCRM totuşi şi-a văzut şansa de revanşă pe care a nutrit-o cu destulă patimă spulberată acum?

Europa Liberă: Cu siguranţă este aşa. Pentru că revanşa, sau revanşa pînă la capăt, sau revenirea, aşa cum şi-o dorea, trebuia să fie în mod individual. Adică trebuia să vină cu propriile forţe. Dacă îşi văd revanşa realizată cu cineva în parteneriat de coaliţie, deja nu mai este vorba despre o revanşă, ci e vorba de o cooperare. Şi oricum nu vor evolua lucrurile mai departe, este cert că nu vor putea obţine nici pe aproape de majoritatea parlamentară singuri. Iar cooperarea iarăşi din ceea ce vedem din rezultatele de la moment nu prea este posibilă cu una din forţele cu care şi-ar fi dorit să coopereze.

Europa Liberă: Marginalizat sau lăsat în opoziţie cu certitudine PCRM-ul, dle Ciurea?

Corneliu Ciurea: Nu. Deci, chiar dacă ieri seara fiind aşa într-o stare de fierbinţeală electorală, ziceaum că echilibrul s-a rupt, trebuie să revizuim acest...bun, spuneam aceste lucruri având în vedere aceste sondaje şi exit-poll-uri, trebuie să-mi revizui acum acest pronostic. Întrucât rămîn valabile analizele făcute de comentatori la rece. Or, la rece s-a spus că oricum, cele două tabere se vor afla într-un relativ echilibru şi acel impas politic pe care îl trăim de ceva timp va continua, reclamând eforturi susţinute din partea ambelor tabere politice, sau din partea tuturor taberelor politice în vederea rezolvării lui. Este foarte clar că PCRM-ul de unul singur nu deţine majoritatea, la fel cum şi celelalte partide la un loc.În fond, avem aceeaşi situaţie de impas, de criză şi va fi nevoie din nou de eforturi de negociere, trebuie să recunoaştem, pe scena noastră politică.

Europa Liberă: Pragmatismul e pragmatism, cum să zic, dispoziţiile post-electorale sunt dispoziţii post-electorale. Dle Gurin, din ceea ce vedem în aceste rezultate preliminare, cea mai bună alianţa beton ar putea fi dintre PCRM şi PLDM. Dv. admiteţi măcar cea mai mică posibilitate pentru o astfel de raliere în numele, cum s-ar spune, intereselor poporului, şi stabilităţii politice, şi mişcării spre o atmosferă de bună guvernare?

Corneliu Gurin: Din ceea ce am auzit pînă la alegeri, din declarţiile liderilor cel puţin ai PLDM, ar trebui să expludem o asemenea alianţă şi eu înclin să cred că o asemenea alianţă nu prea este posibilă, pentru că ar descredita PLDM şi l-ar disredita puternic. Este un partid prea tânăr pentru a se deda unor experianţe de acest gen. Desigur că interesele în politică sau scopul major, consensul naţional ş.a.m.d., ar putea fi invocate, dar iarăşi din ce vedem, mai vedem votul din diasporă, nu este exclus că vom fi la limita votului de aur, care deja de această dată ar trebui să-l dea PCRM-ul. Şi aici cred că alianţa sau partidele care au rămas din Alianţa pentru Integrare Europeană vor demonstra capacităţi de negociere şi capacităţi de captare a unu-două voturi. Cel puiţin ele au experienţa de guvernare într-o majoritate şubredă şi cred că ar putea să încerce să meargă şi în continuare. Deoarece este clar că cele trei partide de centru-dreapta, de orientare de dreapta, au mai mult decât au avut după 29 iulie şi asta ar trebui să-i motiveze.

Europa Liberă: Dle. Ciurea, sunteţi mai sceptic decâţt colegul dv?

Corneliu Ciurea: Mai sceptic? Nu cred. Împărtăşesc acelaşi punct de vedere, deşi ştiu că în politica moldovenească nimic nu este imposibil. Oricum, aş vrea să vă reamintesc că în rezultatul alegerilor de iulie anul trecut PCRM-ul cu PD-ul ar fi avut o majoritate confortabilă care le-ar fi permis să aibă tot ce şi-ar fi dorit şi, oricum, PD, fiind plasat mai aproape de PCRM şi teoretic mai dispus să accepte asemenea târguri, a mers în direcţia AIE. Deci nu văd de ce PLDM, considerat totuşi un partid de centru-dreapta, îndepărtat ideologic de PCRM, ar face o alianţa acum cu PCRM. În fond, iarăşi teoretic vorbind, exclud această posibilitate - al unei alianţe largi între PCRM şi PLDM - largi în sens că ar depăşi cu mult 50 la sută. Dar practic vorbind, ar putea exista şi o astfel de posibilitate.

Europa Liberă: Dle Gurin, modul în care va fi partajată puterea de către o eventuală AIE-2 ar putea presupune chiar şi o înţelegere de idilă… În ce măsură însă prevederile constituţionale, competenţele sau lipsa acestora ar putea menţine sau chiar exacerba o stare de conflict între Preşedintele Republicii şi premier, între Parlament şi premier, pe de o parte, şi Preşedinte, pe de alta?

Corneliu Gurin: Conflictul între Parlament şi premier se soluţionează, dacă există un conflict serios între majoritatea parlamentară şi premier se soluţionează destul de uşor, prin demiterea premierului. Conflictul între Preşedinrte şi premier este o problemă, pentru că şi unul, şi altul este exponent al executivului şi, pâna la urmă, problemele dintre ei tot parlamentul trebuie să le soluţioneze printr-o mediere indirectă. Este dificil să presupunem. Depinde de negocierile care se duc şi deciziile care se vor lua iniţial, pentru că vom asista la negocieri de pachet pentru toate trei funcţii principale şi nu numai. Probabil vor fi introduse între ele şi nişte contrabalanţe, să le spunem aşa. Chiar dacă se va ceda guvernul, se vor implica mai mulţi miniştri. În Parlament, speaker va deveni cineva care, iarăşi, va echilibra într-un fel puterea preşedintelui. Sunt nişte lucruri interesante cred că chiar la nivelul organizării puterii, vom putea asista la aşa ceva. Nu este exclus că se va ajunge iarăşi la problema constituţiei, sau iarăşi se va ajunge la probnlema unui eventual referendum. Pentru că vedem că exponenţii alianţei nu au abandonat definitiv aceasta idee. Chiar ieri se discuta despre necesitatea revizuirii în continuare a constituţiei, nu doar la capitolul alegerea preşedintelui sau normelor respective. Nu este exclusă o insistenţa pe capitolul respectiv.

Europa Liberă: Dle Ciurea, credeţi că modificarea constituţiei sau adoptarea unei noi constituţii şi, în general, o revizuire a întregii legislaţii care să excludă eventualele conflicte între partenerii din coaliţia de la guvernare ar fi posibilă în situaţia de acum?

Cornelui Ciurea: Ar fi posibilă, dar poate puţin probabilă şi cu siguranţă indezirabilă, întrucât totuşi trebuie să recunoaştem că modificarea constituţiei presupune instrumente politice dubioase, pentru că de câtre ori se umblă la constituţie, există presupunerea că aceasta constituţie este călcată în picioare, din această cauză cred că efortul de negociere despre care am vorbit mai devreme este primordial şi la el trebuie să recurgă toate partidele politice pentru depăşirea crizei existente.

Europa Liberă: Domnilor vă mulţumim pentru că aţi început alături de Europa Liberă această dimineaţă.