30 noiembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Procedura votării președintelui în Parlament.
Dan Ionescu: Cu numai o zi înaintea alegerii viitorului preşedinte al ţării, a fost stabilită procedura desfăşurării votului din Parlament. Relatează Alexandru Eftode.
Comisia parlamentară specială pentru alegerile prezidenţiale a stabilit în seara zilei de astăzi procedura prin care mîine, 1 decembrie, va fi ales noul preşedinte al Republicii Moldova.
Conform rectificărilor la Constituţie, adoptate la 5 iulie, şeful statului este ales de către deputaţi prin vot secret. La această funcţie candidează liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, şi preşedintele Curţii Constituţionale, Pavel Barbălat, înaintat de formaţiunile parlamentare de centru-dreapta. Potrivit deciziei comisiei, adoptată după dezbateri aprinse în plenul Parlamentului, alegerile se vor desfăşura în sala de şedinţe a Legislativului, unde vor putea asista şi ziariştii, în calitate de observatori. Unul dintre membrii comisiei, deputatul Ion Neagu, a comunicat pentru Radio Europa Liberă modul în care vor vota mîine deputaţii.
Ion Neagu: „Locul votării - sala de şedinţe a Parlamentului. Acolo vor fi amplasate şi urna şi cabina de votare. Deputaţii se vor apropia câte unul de comisia specială, le vor fi înmînate buletinele şi vor intra câte unul în cabinele de vot. Şi vor vota aşa cum le dictează conştiinţa. Deci, pentru a evita careva presiuni din partea colegilor, din partea altor persoane s-a decis această modalitate de vot, în văzul ziariştilor, camerelor de luat vederi.”
Se pare că nici unul dintre candidaţii la funcţia de şef al statului nu poate conta mîine pe un număr suficient de 61 de voturi. Liderul comuniştilor are doar 40 de voturi sigure ale deputaţilor săi, iar Pavel Barbălat are susţinerea a 55 de parlamentari din formaţiunile de centru-dreapta. În timp ce Vladimir Voronin mizează pe faptul, că alegerile se vor desfăşura în mod secret şi că vor exista suficienţi transfugi din tabăra adversă, Pavel Barbălat îşi pune speranţe în votul celor cinci deputaţi independenţi, care simpatizează pe preşedintele Petru Lucinschi.
Aceştea nu au decis încă dacă vor participa sau nu mîine la votare. Anterior ei au spus, că sunt în principiu împotriva alegerii şefului statului de către Parlament. La alegerile de mîine nu va putea participa, aşa cum a făcut-o în cazul instalării Guvernului Sturza, deputatul pe listele Partidului Forţelor Democratice, Ilie Ilaşcu, întemniţat la Tiraspol. Partidele de centru-dreapta, care au înaintat la funcţia de şef al statului candidatura lui Pavel Barbălat, contează şi pe votul lui Ilie Ilaşcu, sau pe cel al persoanei, care va veni în Parlament în locul său, în cazul în care el va decidă să-şi depună mandatul de deputat la Chişinău, în favoarea celui de senator la Bucureşti.
Ilaşcu nu-şi poate depune cererea de retragere din funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că Tiraspolul împiedică accesul oricăror persoane în celula sa. Singura persoană împuternicită să depună cererea sa de renunţare la mandat este soţia, Nina Ilaşcu. În luna septembrie, Ilaşcu i-a încredinţat acesteiea, printr-o procură, să rezolve problemele legate de relaţia sa cu Parlamentul Republicii Moldova. Procura, însă, nu a fost autentificată de un notar.
Nina Ilaşcu ne-a spus astăzi că şi în România nu poate fi validat mandatul de senator al lui Ilie, ales pe 26 noiembrie pe listele PRM. Potrivit unor surse parlamentare, Curtea Constituţională de la Bucureşti a procedat deja la consultări cu membrii Curţii Constituţionale de la Chişinău pentru a depăşi această situaţie fără precedent.
Din Chişinău, Alexandru Eftode pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Referitor la dublul mandat al lui Ilie Ilaşcu, agenţiile moldovene de presă au pus în circulaţie în cursul serii mai multe informaţii contradictorii. Potrivit agenţiei Flux, Ilaşcu ar fi renunţat deja la calitatea de deputat în Parlamentul de la Chişinău. La rândul său, agenţia BASA-press îl citează pe Pavel Barbălat, care a declarat, că Ilaşcu ar fi fost validat astăzi de către Curtea Constituţională de la Bucureşti în calitate de senator în Parlamentul României.
