A treia oară ar putea fi cu noroc, dar nu e foarte sigur că trei încercări vor fi de-ajuns ca moldovenii să aleagă un parlament capabil la rîndul său să numească un preşedinte, scrie agenţia DPA.
DPA notează că cele două parlamente anterioare au fost dizolvate din cauză că nici unul dintre ele nu a reuşit să pună laolaltă supermajoritatea necesară alegerii preşedintelui, iar impasul politic rezultat din această situaţie a obstrucţionat integrarea europeană a ţării, a încetinit fluxul de investiţii străine, şi a complicat eforturile de soluţionare a conflcitului transnsitrean.
Agenţia Reuter scrie că alegerile de duminică vor fi o probă pentru cît de bine au reuşit cele patru partide din coaliţia de guvernare să-şi vîndă mesajul pro-european lansat la preluarea puterii acum 15 luni.
Alianţa pentru Integrare Europeană doreşte să aducă Moldova, unul din cele mai sărace state europene, mai aproape de instituţiile europene, să facă această ţară eligibilă într-o bună zi în Uniunea Europeană, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor guvernamentale, cu ajutorul fondurilor şi a programelor de ajutor din străinătate.
Reuter, la fel ca alţi observatori ai scenei politice moldoveneşti, notează că lipsa de credibilitate a sondajelor de opinie din Republica Moldova face greu de estimat care va fi rezultatul alegerilor.
Reuter aminteşte sondajele de dinaintea referendumului din septembrie, care spuneau că majoritatea alegătorilor vor fi de acord cu propunerea de alegere a preşedintelui prin vot popular, referendumul fiind însă invalidat din cauza prezenţei scăzute la urne.
Reuter mai spune că în opinia multor comentatori e puţin probabil ca alegerile de duminică să schimbe echilibrul de forţe din legislativ, o schimbare necesară ieşirii din impasul alegerii preşedintelui.
O previziune citată şi de France Press, care adaugă însă că asta ar putea da Partidului Comiuniştilor posibilitatea să blocheze în continuare alegerea noului şef al statului, dacă nu va avea majoritatea în parlament.
O asemenea criză, spune France Presse, e ultimul lucru de care are nevoie Moldova, după ce fragila sa revigorare economică a fost măturată de criza financiară, şi după evenimentele violente din 2009.
DPA notează că cele două parlamente anterioare au fost dizolvate din cauză că nici unul dintre ele nu a reuşit să pună laolaltă supermajoritatea necesară alegerii preşedintelui, iar impasul politic rezultat din această situaţie a obstrucţionat integrarea europeană a ţării, a încetinit fluxul de investiţii străine, şi a complicat eforturile de soluţionare a conflcitului transnsitrean.
Agenţia Reuter scrie că alegerile de duminică vor fi o probă pentru cît de bine au reuşit cele patru partide din coaliţia de guvernare să-şi vîndă mesajul pro-european lansat la preluarea puterii acum 15 luni.
Alianţa pentru Integrare Europeană doreşte să aducă Moldova, unul din cele mai sărace state europene, mai aproape de instituţiile europene, să facă această ţară eligibilă într-o bună zi în Uniunea Europeană, prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor guvernamentale, cu ajutorul fondurilor şi a programelor de ajutor din străinătate.
Reuter, la fel ca alţi observatori ai scenei politice moldoveneşti, notează că lipsa de credibilitate a sondajelor de opinie din Republica Moldova face greu de estimat care va fi rezultatul alegerilor.
Reuter aminteşte sondajele de dinaintea referendumului din septembrie, care spuneau că majoritatea alegătorilor vor fi de acord cu propunerea de alegere a preşedintelui prin vot popular, referendumul fiind însă invalidat din cauza prezenţei scăzute la urne.
Reuter mai spune că în opinia multor comentatori e puţin probabil ca alegerile de duminică să schimbe echilibrul de forţe din legislativ, o schimbare necesară ieşirii din impasul alegerii preşedintelui.
O previziune citată şi de France Press, care adaugă însă că asta ar putea da Partidului Comiuniştilor posibilitatea să blocheze în continuare alegerea noului şef al statului, dacă nu va avea majoritatea în parlament.
O asemenea criză, spune France Presse, e ultimul lucru de care are nevoie Moldova, după ce fragila sa revigorare economică a fost măturată de criza financiară, şi după evenimentele violente din 2009.
