„Totul e scump – de la pîine până la sare şi zahăr”

Recent sociologul Doru Petruti sugera intr-un interviu cu Europa Liberă ca in acest scrutin electoral „grupurile etnice minoritare, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi toţi ceilalţi se simt daţi la o parte. Corespondenta Europei Libere, Liliana Barbarosie a mers La Comrat si a cautat sa afle care sunt doleantele localnicilor inainte de scrutin.

În Comrat, de campania electorală amintesc doar două panouri publicitare şi câteva afişe lipite la întâmplare pe gardurile ce împrejmuiesc întreprinderile de la intrarea în oraş. De ce totuşi nu se prea simte aici atmosfera de campanie, întreb mai mulţi oameni la intrarea într-o piaţa agricolă ce adună sătenii din împrejurimi.

„Pentru că poporul este nevoit să-şi soluţioneze problemele de unul singur. Când te duci la ei, la guvernanţi, te poartă pe drumuri. La ce bun atunci să-i mai aleg? Ce putere îi asta? Oamenii sunt fără lucru, pleacă care încotro. Încearcă acum şi-i întoarce înapoi. Nu mai revine nimeni. Şi de vină este puterea. Că se gândesc doar la fotoliile lor…”, îmi spune o femei de 50 de ani, Elena Acbaş, şomeră de 12 ani.

O pensionară-precupeaţă, pe nume Ana Ceban, care şi-a scos la vânzare florile din grădină, are explicaţia sa pentru lipsa de interes faţa de alegeri a oamenilor:

„Lăsaţi interviurile astea că şi pentru un copil este clar de ce – oamenii sunt dezamăgiţi. Înainte noi cum trăiam? Acum spun că era stagnare, dar pâinea era 16 copeici, transportul – 15 copeici. Da acum cum e? În magazine totul e scump – de la pîine până la sare şi zahăr. La medic te duci – e şi mai scump.”

Femeia spune totuşi că va merge la vot, dar cei ce i-au oferit nu demult o compensaţie de 260 de lei nu au motive să mizeze prea mult pe votul ei: „Săptămâna trecută mi-a venit o scrisoare de la Filat – votaţi pentru mine. Scrisă în latiniţă… Cine să înţeleagă ce-i scris acolo? De ce, de ce ne fură limba rusă? Rusia ne-a învăţat de toate, de ce ei acum vor să ne bage în România?”

Părăsind piaţa, cu un drum mai la deal, intru în vorbă cu câţiva taximetrişti pe care îi surprind discutând despre politică. „Vom merge să votăm pentru că în caz contrar va rămâne aceeaşi putere cum e acum…”, îmi spune unul dintre ei.

Altul, mai sceptic: „Nu se va rezolva nimic… Partidele care vor intra în Parlament din nou nu se vor putea înţelege”.

De ce se nu se înţeleg politicienii, îi întreb:„Ghimpu e de vină. Ce stat moldovenesc e acesta dacă e condus de un român. În general, nouă ne este mai aproape ideologia de stînga, care e pentru apriopierea cu Rusia, pentru păstrarea limbii ruse. Doar, uita-ţi-vă, în presă – limba română. Dar unde e limba moldovenească? Unde e poporul moldovenesc?”

O reporteriţa de la o staţie tv locală, Lidia Tomailî, pe care o surprind la treabă pe străzile oraşului, se aventurează să-mi explice de ce partidele cu altă ideologie decât cea de stânga nu au şanse deocamdată să capete încrederea oamenilor din această autonomie:
„Ele de obicei evită populaţia vorbitoare de limbă rusă. Ar trebui să colinde localităţile şi să le explice oamenilor ce vor. Mai ales să vină cu soluţii concrete pentru autonomia noastră.”