Pentru prima dată în aceste alegeri, două ONG-uri de la Chişinău îşi propuseseră să se uite peste partea ascunsă a bugetelor de campanie ale partidelor şi să le scoată la judecata alegătorului pe cele ce umblă cu mâţa în sac. Astăzi, când se aştepta şi primul raport, autorii lui au anunţat că dispun de un număr enorm de indicii că aceste bugete sunt mult mai mari faţă de cele raportate oficial, dar că se vor abţine să le facă publice până la alegeri.
Daniela Terzi-Barbăroşie, care reprezintă una dintre organizaţiile Acţiunii Civice pentru Transparenţă în Alegeri, a precizat pentru Europa Liberă că monitorii au umplut 30 de pagini de raport cu indicii că se recurge la metode dacă nu ilegale, atunci suspecte de a se ascunde adevăratele venituri şi cheltuieli ale partidelor, dar că acestea vor fi făcute publice doar după alegeri
Daniela Terzi-Barbăroşie: “Noi avem date foarte multe, chiar mult mai multe decât am sperat. Dar atâta timp cât nu avem rapoartele lor finale, nu vrem să lansăm anumite suspiciuni asupra lor. Pentru că e un subiect atât de delicat, am decis să ne asigurăm mai bine că avem dreptate. Vineri vom da un comunicat, dar din nou nu pot să vă zic cât de complex şi concludent va fi ca şi cifre şi exemple.”
Vineri pentru că este ziua în care partidele vor raporta CEC-ului ultimele cheltuieli de campanie. Raportul final ar urma însă să vină abia la trei săptămâni de la desfăşurarea alegerilor.
Astfel, singurele concluzii pe care le-au dat publicităţii deocamdată autorii campaniei sunt că partidele cheltuie de două ori mai mult, în cel mai bun caz, decât raportează oficial, că printre donatori sunt foarte mulţi şomeri şi pensionari, fiecare al zecelea leu cheltuit de partide provenind din donaţiile acestor categorii de cetăţeni. La fel, s-a constatat că cele 25 de milioane de lei ce au intrat până acum în vistieriile partidelor au fost donate de numai 400 de persoane, un sfert dintre ele acoperind 75 la sută din întreaga cheltuială a partidelor, ceea ce înseamnă că o singură persoană din această categorie a donat în medie 190 de mii de lei. În ce priveşte transparenţa cheltuielilor, raportorii au constatat că partidele nu declară banii pentru menţinerea staff-urilor, plata agitatorilor şi artiştilor.
Dar nu-şi pierde oarecum rostul această monitorizare dacă exemplele concrete vor fi oferite abia după alegeri?
Daniela Terzi-Barbăroşie: “Efect va avea în ceea ce priveşte modificările la codul electoral. Pentru că noi asta urmărim. Nu să taxăm partidele, ci să vedem mai mult care sunt hibele din cadrul legislativ.”
Autorii campaniei promit totuşi să dea publicităţii după alegeri o listă de partide şi donatori ce trezesc cele mai multe semne de întrebare.
Vom mai menţiona că după ce presa scosese la iveală numele mai multor presupuşi donatori fictivi pe listele a două partide implicate în campanie, iar CEC-ul solicitase fiscului şi poliţiei anticorupţie să verifice sursele de venituri ale acestora, cele două instituţii au anunţat că nu au descoperit încălcări. Acţiunea Civică pentru Transparenţă în Alegeri promite însă să revină asupra cazurilor relatate de presă în luna martie, termenul limită în care cetăţenii moldoveni sunt obligaţi să-şi declare la fisc veniturile de peste an.
Zilele acestea, o altă coaliţie de ONG-uri, ce îşi propusese să descopere şi să facă publice numele unor candidaţi care n-ar întruni criteriile de integritate morală necesare pentru a fi deputaţi, a fost nevoită să-şi sisteze proiectul la cererea justiţiei după ce unul dintre candidaţii vizaţi s-a plâns că ar fi fost calomniat.
Daniela Terzi-Barbăroşie, care reprezintă una dintre organizaţiile Acţiunii Civice pentru Transparenţă în Alegeri, a precizat pentru Europa Liberă că monitorii au umplut 30 de pagini de raport cu indicii că se recurge la metode dacă nu ilegale, atunci suspecte de a se ascunde adevăratele venituri şi cheltuieli ale partidelor, dar că acestea vor fi făcute publice doar după alegeri
Daniela Terzi-Barbăroşie: “Noi avem date foarte multe, chiar mult mai multe decât am sperat. Dar atâta timp cât nu avem rapoartele lor finale, nu vrem să lansăm anumite suspiciuni asupra lor. Pentru că e un subiect atât de delicat, am decis să ne asigurăm mai bine că avem dreptate. Vineri vom da un comunicat, dar din nou nu pot să vă zic cât de complex şi concludent va fi ca şi cifre şi exemple.”
Vineri pentru că este ziua în care partidele vor raporta CEC-ului ultimele cheltuieli de campanie. Raportul final ar urma însă să vină abia la trei săptămâni de la desfăşurarea alegerilor.
Astfel, singurele concluzii pe care le-au dat publicităţii deocamdată autorii campaniei sunt că partidele cheltuie de două ori mai mult, în cel mai bun caz, decât raportează oficial, că printre donatori sunt foarte mulţi şomeri şi pensionari, fiecare al zecelea leu cheltuit de partide provenind din donaţiile acestor categorii de cetăţeni. La fel, s-a constatat că cele 25 de milioane de lei ce au intrat până acum în vistieriile partidelor au fost donate de numai 400 de persoane, un sfert dintre ele acoperind 75 la sută din întreaga cheltuială a partidelor, ceea ce înseamnă că o singură persoană din această categorie a donat în medie 190 de mii de lei. În ce priveşte transparenţa cheltuielilor, raportorii au constatat că partidele nu declară banii pentru menţinerea staff-urilor, plata agitatorilor şi artiştilor.
Dar nu-şi pierde oarecum rostul această monitorizare dacă exemplele concrete vor fi oferite abia după alegeri?
Daniela Terzi-Barbăroşie: “Efect va avea în ceea ce priveşte modificările la codul electoral. Pentru că noi asta urmărim. Nu să taxăm partidele, ci să vedem mai mult care sunt hibele din cadrul legislativ.”
Autorii campaniei promit totuşi să dea publicităţii după alegeri o listă de partide şi donatori ce trezesc cele mai multe semne de întrebare.
Vom mai menţiona că după ce presa scosese la iveală numele mai multor presupuşi donatori fictivi pe listele a două partide implicate în campanie, iar CEC-ul solicitase fiscului şi poliţiei anticorupţie să verifice sursele de venituri ale acestora, cele două instituţii au anunţat că nu au descoperit încălcări. Acţiunea Civică pentru Transparenţă în Alegeri promite însă să revină asupra cazurilor relatate de presă în luna martie, termenul limită în care cetăţenii moldoveni sunt obligaţi să-şi declare la fisc veniturile de peste an.
Zilele acestea, o altă coaliţie de ONG-uri, ce îşi propusese să descopere şi să facă publice numele unor candidaţi care n-ar întruni criteriile de integritate morală necesare pentru a fi deputaţi, a fost nevoită să-şi sisteze proiectul la cererea justiţiei după ce unul dintre candidaţii vizaţi s-a plâns că ar fi fost calomniat.
