Fidele realităţii şi dispoziţiilor alegătorilor sau nu, sondajele de opinie din această perioadă electorală rămân de azi doar la judecata istoriei. Breasla sociologilor autentici sau ocazionali se va conforma Codului electoral care nu mai permite până după alegeri publicarea rezultatelor chestionării alegătorilor. Discuţiile însă despre utilitatea sau efectele otrăvitoare pentru opinia publică ale sondajelor vor continua cu siguranţă… Noi vom încerca să punem nişte puncte pe „i” la această temă într-o convorbire cu Decanul Facultăţii Psihologie si Asistenta Sociala a Universităţii Libere Internaţionale, dl doctor conferenţiar universitar Nicolae Sali.
Europa Liberă: Dle profesor, o durere de cap mai puţin de astăzi pentru cei care se crucesc, revoltaţi, la vederea rezultatelor unor sondaje cu intenţii de vot: codul electoral nu mai îngăduie publicarea acestora până duminică după ora 9… Înainte de a vorbi despre motivele supărării multora faţă de serviciile sociologice, haideţi să precizăm un lucru simplu: la ce folosesc sondajele în perioadele electorale alegătorului simplu, pe de o parte, şi politicienilor, partidelor, pe de alta?
Europa Liberă: Când nu sunt manipulate, dle profesor, nu-i aşa?
Nicolae Sali: Sunt de acord cu dumneavoastră şi e regretabil faptul că în R. Moldova sondajele de opinie se organizează de regulă în campaniile electorale şi se folosesc mai des ca instrumente de manipulare, dar nu de studiere a opiniei publice. Trebuie să constatăm că ar trebui să servească într-adevăr nu numai de manipulare, dar şi să aibă funcţia de informare, o funcţie strategică în campaniile electorale pentru staffuri, inclusiv; desigur nu putem să negăm însă că sondajele de opinie sunt folosite de forţele politice în manipularea opiniei publice.
Europa Liberă: Dar cum anume, dle profesor, cum s-ar putea efectua manipularea prin sondaje?
Nicolae Sali: Manipularea, mai întâi de toate, poate să constatăm cum ea se face ca apoi să constatăm cum se evită. Fiindcă pentru a evita manipularea, cred eu că ar trebui să recomandăm posibil crearea unui cadru legal de acreditare a instituţiilor de sondare a opiniei publice. Acreditarea unor astfel de institute ar trebui să se relizeze după câţiva ani de la înfiinţarea instituţiilor, timp în care să fie evaluată activitatea centrelor de cercetare şi să se întreprindă această evaluare după exemplul breslelor profesioniste cum ar fi breslele de notari, avocaţi, medici profesionişti....
Europa Liberă: Dv. vă referiţi în acest fel la ceea ce aţi şi scris dacă nu mă înşel anterior – un fel de transparentizare, mai multă, şi reglementarea mai riguroasă a activităţilor de sondare a opiniei publice...
Nicolae Sali: Da, într-adevăr, în cazul în care ar exista un centru care ar putea să intervină în analiza acestor sondaje şi să acorde dreptul să se organizeze sondajele atunci vom avea nu chiar la toate centrele nou înfiinţate dreptul să participe la sondajele electorale. Pentru că în aşa caz este manipulată opinia publică.
Europa Liberă: Înţeleg că acuma, aşa cum stau lucrurile, face sondaje oricine se trezeşte dimineaţa cu impresia că este mare sociolog...
Nicolae Sali: Sunt desigur şi aşa cazuri. În cazul în care un centru nu are experienţă de cercetare au loc multe greşeli şi există să spunem aşa două elemente care pot să ducă la interpretări greşite ale sondajelor de opinie.
Europa Liberă: În ce măsură credeţi că s-a recurs în mod premeditat şi cu rea credinţă la manipularea prin sondaje în actuala campanie electorală sau perioadă electorală?
Nicolae Sali: Nu cred că ar fi fost cu rea credinţă, dar într-adevăr forţele politice au o posibilitate şi încearcă în acest sondaje să utilizeze datele sondajelor în folosul fiecăruia dintre ele. Şi într-adevăr se desfăşoară această denaturare. Prin denaturarea faptelor sondajelor pot fi create false personalităţi, iar publicului se poate să-i fie sugerate criterii mai puţin importante de apreciere a vieţii politice...
Europa Liberă: Bănuiesc totuşi că dacă nu e rea credinţă, cel puţin e o proastă sau mai „hâtră”, să spunem, interpretare a rezultatelor diferitelor sondaje...
Nicolae Sali: Sunt de acord şi aici am mai constata un lucru că faptul acesta că în unele cazuri societatea primeşte o informaţie necalitativă fiindcă cifrele sondajului nu sunt corelate între ele şi nu au suport ştiinţific. Să nu ne referim la unele sondaje concrete, dar să constatăm că în unele sondaje au fost prezentate opţiuni încremenite în timp faţă de un anumit partid politic. Însă în cazul în care aceste date nu se schimbă în timp, în sociologie astfel de constante nu pot să existe, la fel cum nu e posibil ca raitingul unui lider de partid să crească, iar a partidului să steie pe loc.
Europa Liberă: Da, dar ştiţi că în R. Moldova uneori e posibil chiar şi paradoxul paradoxurilor... Dv. aţi vorbit despre crearea unor personalităţi artificiale, dar există oameni foarte concreţi care sunt finanţatorii, sponsorii partidelor, şi există militanţii partidelor, deci fruntaţii acestor partide. Ei, aceşti oameni, această categorie de oameni, în ce măsură sunt descurajaţi sau demobilizaţi de nişte rezultate care prezintă într-o lumină mai proastă partidul faţă de care au anumite sentimente înalţătoare?
Nicolae Sali: Este cunoscut faptul că chiar liderii partidelor politice cunosc foarte bine faptul că electoratul se raliază învingătorului din sondaje şi în acest mod se recurge la diverse forme de manipulare a societăţii analizând datele acestui sondaj de opinie. Acest fenomen să spunem al ralierii învingătorului la rezultatele sondajului se numeşte teoria „votului util” şi acest vot util apare din gîndirea alegătorului obişnuit, putem să-i spunem un alegător raţional, care votează în primul rând pentru cel care va câştiga alegerile sau care măcar va accede în Parlament. De pe urma acestui raţionament pe care îl are votantul, partidele noi, mici au de suferit.
Europa Liberă: Deci, avantajare pentru partidele mari, dezavantajare pentru partidele mici care devin tot mai supărate pe cei ce realizează asemenea sondaje. Numărul mare al aşa numiţilor transfugi din anumite partide în declin poate fi considerat şi un efect, sau un alt efect, al sondajelor descurajante, demobilizatoare?
Nicolae Sali: Acest lucru ne vorbeşte despre faptul că politicienii noştri nu au o ideologie concretă şi o ţinută corectă politică pe parcursul întregii electorale şi nu numai, şi pe parcursul activităţii sale politice. Dar despre fluxul acesta de lideri politici dintr-un partid în altul, am putea spune că are loc la începutul dezvoltării democraţiilor sau în democraţii puţin dezvoltate, în care nu s-a conturat un sistem politic stabil pentru societate. Acest lucru ne vorbeşte despre faptul că în societatea noastră încă nu este creat sistemul politic corespunzător unei societăţi democratice.
Europa Liberă: Dle profesor, se insistă tot mai mult ca sondajele să fie interzise pe întreaga perioadă electorală? Cunoaşteţi vreo democraţie cu o asemenea practică?
Nicolae Sali: Nu, eu nu vă pot concretiza că există sau nu există asemenea democraţii în care se interzic sondajele. Cert este că democraţiile nu pot interzice sondajele. Sondajele sunt necesare pentru societate, ele trebuie să aibă loc, să informeze societatea, să contribuie la prognozarea vieţii sociale. De aceea ne este corect în cazul în care cineva încearcă să interzică sondajele de opinie.
Europa Liberă: Dle profesor, va multumim.
