În campania dinaintea anticipatelor din 28 noiembrie, presa scrisă din Republica Moldova s-a împărţit în două grupuri mari, dintre care unul favorizează comuniştii, iar altul - partidele din Alianţa de Integrare Europeană. Concluzia aparţine experţilor de la Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care au dat astăzi publicităţii un nou raport de monitorizare. O situaţie mai bună este surprinsă de raport în audiovizual, chiar dacă şi acolo există staţii tv care fac excese în a promova o anumită forţă politică în detrimentul concurenţilor.
Din primul grup, cel al instituţiilor media care par să-şi fi asumat rolul de presă de partid a concurentului electoral PCRM, fac parte, de pildă, site-ul www.omg.md, ziarele Nezavisimaia Moldova şi Moldova Suverană. Acestea, aşa cum afirmă autorii raportului, continuă să promoveze intens imaginea partidului comuniştilor, încercând să inducă cititorilor ideea că acest concurent este susţinut masiv de localităţi întregi, în detrimentul concurenţilor electorali PLDM, PDM şi PL, care sunt prezentaţi aproape exclusiv în culori negre.
O politică similară promovează şi postul TV privat NIT care, potrivit monitorilor, face partizanat politic deschis în favoarea comuniştilor.
Nucleul celui de al doilea grup, afirmă experţii, îl constituie Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău, care în majoritatea absolută a materialelor încearcă să defavorizeze PCRM-ul, avantajând în schimb partidele necomuniste. În parte, această afirmaţie este valabilă şi pentru ziarele Panorama, Evenimentul Zilei, Gazeta de Sud şi Flux.
Echilibrate sunt declarate agenţia de ştiri Infotag şi ziarul Cuvântul, în timp ce agenţia de ştiri Moldpres şi portalul www.unimedia.md respectă diversitatea opiniilor, dar simpatizează concurenţii cu doctrină liberală.
Şi unor posturi cum ar fi Prime TV, 2 plus, N4, Publica TV sau Jurnal TV li se reproşează că ar manifesta, într-o măsura mai mare sau mai mică, simpatii sau antipatii faţă de anumiţi concurenţi.
Dar cum ar trebui reflectată în presă o campanile electorală astfel încât să nu existe astfel de reproşuri.
Iată cum răspunde acestei întrebări directoarea Centrului pentru Jurnalismul Independent, Nadin Gogu: “Să ofere acces mai mult sau mai puţin egal tuturor concurenţilor şi să nu facă partizanat în favoarea sau defavoarea cuiva. Desigur, apar întrebări cu referire la concurenţii mici care nu produc evenimente. Dar dacă există posturi care reuşesc să asigure pluralism, înseamnă că e posibil. Dacă ştirea se referă la un subiect controversat, este obligatoriu să dai două păreri. Nu cred că nu este posibil. Din păcate avem situaţii în care în anumite ştiri sunt lansate acuzaţii faţă de un concurent lăsate fără răspuns. Sincer, nu ştiu ce ar trebui să mai facem ca să-i determinăm pe unii colegi de la unele mass-media că alegerile trec, dar etichetele care ţi se atribuie rămân şi e păcat.”
Elementul nou faţă de alte campanii este comportamentul echilibrat al posturilor publice Moldova 1 şi Radio Moldova despre care vorbesc tot mai des autorii unor astfel de monitorizări ale instituţiilor media. Cele două posturi sunt lăudate pentru că reuşesc să asigure pluralism de opinie atât în ştiri, cât şi în programe, chiar dacă radioul pare să mai admită pe post material ce, aşa cum cred monitorii, ar putea aduce credit electoral partidelor de la guvernare.
Din primul grup, cel al instituţiilor media care par să-şi fi asumat rolul de presă de partid a concurentului electoral PCRM, fac parte, de pildă, site-ul www.omg.md, ziarele Nezavisimaia Moldova şi Moldova Suverană. Acestea, aşa cum afirmă autorii raportului, continuă să promoveze intens imaginea partidului comuniştilor, încercând să inducă cititorilor ideea că acest concurent este susţinut masiv de localităţi întregi, în detrimentul concurenţilor electorali PLDM, PDM şi PL, care sunt prezentaţi aproape exclusiv în culori negre.
O politică similară promovează şi postul TV privat NIT care, potrivit monitorilor, face partizanat politic deschis în favoarea comuniştilor.
Nucleul celui de al doilea grup, afirmă experţii, îl constituie Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău, care în majoritatea absolută a materialelor încearcă să defavorizeze PCRM-ul, avantajând în schimb partidele necomuniste. În parte, această afirmaţie este valabilă şi pentru ziarele Panorama, Evenimentul Zilei, Gazeta de Sud şi Flux.
Echilibrate sunt declarate agenţia de ştiri Infotag şi ziarul Cuvântul, în timp ce agenţia de ştiri Moldpres şi portalul www.unimedia.md respectă diversitatea opiniilor, dar simpatizează concurenţii cu doctrină liberală.
Şi unor posturi cum ar fi Prime TV, 2 plus, N4, Publica TV sau Jurnal TV li se reproşează că ar manifesta, într-o măsura mai mare sau mai mică, simpatii sau antipatii faţă de anumiţi concurenţi.
Dar cum ar trebui reflectată în presă o campanile electorală astfel încât să nu existe astfel de reproşuri.
Iată cum răspunde acestei întrebări directoarea Centrului pentru Jurnalismul Independent, Nadin Gogu: “Să ofere acces mai mult sau mai puţin egal tuturor concurenţilor şi să nu facă partizanat în favoarea sau defavoarea cuiva. Desigur, apar întrebări cu referire la concurenţii mici care nu produc evenimente. Dar dacă există posturi care reuşesc să asigure pluralism, înseamnă că e posibil. Dacă ştirea se referă la un subiect controversat, este obligatoriu să dai două păreri. Nu cred că nu este posibil. Din păcate avem situaţii în care în anumite ştiri sunt lansate acuzaţii faţă de un concurent lăsate fără răspuns. Sincer, nu ştiu ce ar trebui să mai facem ca să-i determinăm pe unii colegi de la unele mass-media că alegerile trec, dar etichetele care ţi se atribuie rămân şi e păcat.”
Elementul nou faţă de alte campanii este comportamentul echilibrat al posturilor publice Moldova 1 şi Radio Moldova despre care vorbesc tot mai des autorii unor astfel de monitorizări ale instituţiilor media. Cele două posturi sunt lăudate pentru că reuşesc să asigure pluralism de opinie atât în ştiri, cât şi în programe, chiar dacă radioul pare să mai admită pe post material ce, aşa cum cred monitorii, ar putea aduce credit electoral partidelor de la guvernare.
