Linkuri accesibilitate

Sondaj ASD privind societatea moldoveană înaintea alegerilor


Prezentarea sondajului Asociației sociologilor și demografilor
Prezentarea sondajului Asociației sociologilor și demografilor

Scorurile partidelor și posibila rată de participare la scrutin trebuie luate cum grano salis din cauza fenomenului dezirabilității.

Dacă alegerile ar avea loc în duminica cea mai apropiată, Partidul comuniştilor ar obţine cel puţin 35 la sută din sufragii, numai că ar fi surclasat de scorul comun al concurenţilor care se declara în relaţii antagoniste cu comuniştii. O situaţie oarecum similară o atestă şi topul liderilor de partid, a căror popularitate a fost testată pe două căi. Pe de o parte respondenţilor li s-a propus să aleagă dintr-o listă de fruntaşi de partide politicienii care se bucura de cea mai mare încredere. Astfel a fost stabilit un clasament cu Vladimir Filat pe prima pozitie urmat de Marian Lupu, Dorin Chirtoacă, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu şi Zinaida Greceanîi.



Altfel arată clasamentul stabilit în baza de nume indicate la discreţia respondentilor – adică a unei întrebări deschise, cum zic sociologii. De cea mai mare popularitate se bucură Vladimir Voronin (28,5%), urmat de Vlad Filat (22,3%), Marian Lupu (14,2%), Mihai Ghimpu (11,4%), Zinaida Greceanîi (6,4%), Serafim Urechean (6,1%), Dorin Chirtoacă (4,0%), Valeriu Pasat (2,8%).

L-am intrebat pe politologul Igor Boţan, dacă cercetarea lansată astăzi răstoarnă situaţia descrisă de precedentul sondaj sau o confirmă.

Igor Boțan
Igor Boțan: “Rezultatele sondajului prezentat astăzi în linii mari se intercalează cu rezultatele prezentate acum o săptămînă de către CBS AXA. Există diferenţe doar în aparenţă dat fiind faptul că CBS AXA a prezentat rezultatele pornind de la segmentul de cetăţeni care au o opinie exprimată. Nu trebuie să exagerăm la acest moment fiindcă sondajele dau o fotografie static. Cunoaştem foarte bine că cele aproximativ 30-35 de procente din cetăţeni care nu au încă o părere foarte clară decid asupra votului în favoarea unui concurent electoral sau altuia în ultimele doua, trei zile sau chiar în ziua alegerilor”.

Întrebat în ce măsură sondajele influenţează adoptarea deciziei, Igor Boţan a spus că la părerea sa sondajele mai curînd că nu influenţează intenţiile de vot, dar depinde şi de modul în care le reflectă mass-media.

Şi totuşi CEC oricum interzice publicarea de sondaje cu cinci zile înainte de ziua scrutinului, l-am “contrazis” pe analist. Igor Boţan este de părere că restricţia impusă de legislator vine din dorinţa de a exclude practicile de altă dată de lansare a unor sondaje contrafăcute, care, preluate de anumite instituţii de presă, generau un fel de “val informaţional”.

Experţii sociologi constată la unison că marea lor dificultate provine din zisa dezirabilitate, adică din dorinţa persoanei care răspunde la întrebări să apară cît mai favorabil în faţa operatorului dar şi într-un tablou sintetizat, chiar dacă este protejat de umbrela anonimatului. Adică un respondent spune una, are în vedere cu totul altceva şi s-ar putea să acţioneze într-un al treilea mod. Iată de ce sociologii se simt ca pescarii ajunşi în Triunghiul Bermudelor unde se zice că busola nu este de niciun folos.

În consecinţa scorurile partidelor, dar mai ales posibila rată de participare la alegeri (de peste 60 la sută potrivit celui mai recent sondaj) s-ar putea sa fie umflate din cauza “dezirabilitatii”. În concluzie: un sondaj măsoara “pe bune” starea de spirit acolo unde cetăţenii nu sînt înspăimîntaţi, flămînzi si înrăiţi. Pe cînd într-un spaţiu unde mai bîntuie năluca lui Dzerjinski, dobîndirea alimentelor dezlocuieşte pofta de lecturi iar opulenţa ţine loc de morală sondajele nu sunt manometrele (“priboarele”) cele mai exacte.
XS
SM
MD
LG