Asociatia sociologilor si demografilor a prezentat rezultatele studiului sociologic Vox-Populi in preajma alegerilor parlamentare anticipate. În ultimul timp, sondajele nu mai apar ca ciupercile după ploaie, desi multi sunt cei care le asteapta. În primul rând, e bine să se ştie că un sondaj de opinie este un instrument de evaluare a opiniei publice. Pentru ca acest instrument să arate date corecte, e nevoie ca respondentii sa raspunda sincer si onest? Cum trebuie interpretate rezultatele acestor cercetari? il intreb pe Vasile Botnaru, care e in legatura telefonica directa cu studioul Europei Libere de la Praga.
In primul rind cercetarile urmeaza a fi luate ca atare, adica cu marja de eroare de 2,6 % anuntata de autorii celui mai recent sondaj. La fel cum pe pachetele de tigari scrie ca fumatul ucide, autorii sondajelor anunta ca fiecare din cifrele trecute in dreptul unui partid sau a unui nume obtinute in realitate poate fi mai mica sau mai mare cu valoarea marjei prestabilite. Altfel zis, din scorurile partidelor sau ale politicienilor ar trebui sa se scada 2,6 %, sau, dimpotriva, sa li se adauge aceeasi marja. Fireste, nu-i mare lucru pentru liderii din virful clasamentului, dar aceasta marja conteaza foarte mult pentru cei de prin preajma pragului de accedere in Parlament de 4 l%. (E ca si cum o fata care vrea numaidecit sa se marite ar spune ca are virsta de 18 ani, cu o marja de aproximare de ... plus-minus 20 de ani).
Dar mai exista o marja suplimentara pe care sociologii o intuiesc fara sa o poata masura cu exactitate. E vorba de inexactitatea ce provine din dezirabilitate, cum ii zic sociologii, adica din dorinta persoanei care raspunde la intrebari sa apara cit mai favorabil in fata operatorului dar si intr-un tablou sintetizat, chiar daca este protejat de umbrella anonimatului. Adica un respondent spune una, are in vedere cu totul altceva si s-ar putea sa actioneze intr-un al treilea mod. Iata de ce sociologii se simt ca pescarii ajunsi in Triunghiul bermudelor unde se zice ca busola nu este de niciun folos.
In consecinta scorurile partidelor, dar mai ales posibila rata de participare la alegeri (de peste 60 % potrivit celui mai recent sondaj) s-ar putea sa fie umflate din cauza acestei dezirabilitati ce carieaza sinceritatea. In concluzie: un sondaj masoara pe bune starea de spirit acolo unde cetatenii nu sint inspaimintati, flaminzi si inraiti. Pe cind intr-un spatiu unde bintuie naluca lui Dzerjinski, dobindirea alimentelor dezlocuieste pofta de lecturi iar opulenta tine loc de morală, sondajele nu sunt manometrele („priboarele”) cele mai exacte.
