Cine ştie să înţeleagă aforismul rusesc „o sticlă de vodkă e mult, iar trei sunt puţine” va fi să înţeleagă şi cugetarea, că 30 de zile de campanie electorală sunt multe, iar 60 s-ar putea să nu fie de ajuns. Deci, astăzi încercăm un bilanţ intermediar, întrucât suntem exact la mijlocul acestei campanii. Adică, în locul unde e vrana, ca să rămânem în terminologia tomnatică.
Europa Liberă: Aşa dar, oaspeţii mei de astăzi sunt doi analişti: directorul agenţiei INFO-PRIM NEO, Valeriu Vasilică, şi editorialistul de la trustul de presă Jurnal, Nicolae Negru, cărora le-am propus să facă bilanţul primei jumătăţi a campaniei electorale. Domnule Nicolae Negru, ce se vede după penultima lună de toamnă?
Nicolae Negru: „Din punctul meu de vedere, campania electorală a început cu o încetineală inexplicabilă. Or fi obosit concurenţii electorali? Sau poate că aflându-se la putere, partidele Alianţei pentru Integrare Europeană cred, că asta-i scuteşte de faptul să mai meargă pe teren, să facă şi alte acţiuni mai spectaculoase, să spunem aşa, să coboare în stradă. Spre deosebire de Partidul Comuniştilor, care, din informaţia de care dispun, n-a încetat să meargă. Dar a declarat-o şi Voronin şi alţi lideri ai PCRM, n-au încetat să meargă prin localităţi, să se întâlnească cu oamenii, să lanseze tot felul de mesaje dezinformatoare la adresa partidelor din Alianţă.
Iarăşi o impresie, desigur, că partidele Alianţei deşi nu au guvernat patru ani de zile, dar se comportă ca şi cum au guvernat patru ani de zile şi asta avantajează iarăşi Partidul Comuniştilor. Unele lucruri, sclipiri au fost, dar în general campania mi se pare plictisitoare. Ca sclipire am putea aduce drept exemplu lansarea campaniei la Cetatea Sorocii de către Partidul Liberal. Ideea în sine a fost interesantă, dar realizarea nu a fost cine ştie ce. Chiar am avut impresia, că nu s-au pregătit cum se cuvine pentru această lansare.”
Europa Liberă: A propos, pe palierul ăsta al spectaculozităţii, competiţia s-a dat şi între Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat, ca şi cum cine o să scoată mai multe drapele şi cine o să facă un scenariu mai spectaculos. În momentul în care lumea este săracă şi necăjită, e un procedeu eficient?
Nicolae Negru: „Unele lucruri le poţi face cu mijloace modeste. Scoaterea de mai multe drapele nu cred că este ceva deosebit de cheltuitor. Sau faptul că aduci mai multă lume, organizezi un spectacol. Eu cred, că e un lucru necesar, e ceva preluat din Occident, la drept vorbind. Cred, că e nevoie de asemenea spectacole, fiindcă alt aspect pe care vreau să-l subliniez este că va însemna foarte mult, va hotărî de fapt totul prezenţa la vot. Şi iată, dacă ştim că electoratul comuniştilor este disciplinat, merge conştient la vot, nu lipseşte niciodată, păi cealaltă parte de electorat, având în vedere că totuşi societatea noastră continuă să fie divizată după criteriul ăsta - simpatizant al comuniştilor sau anticomunist, în condiţiile astea este foarte important pentru celelalte partide să-şi scoată simpatizanţii la alegeri. Modul plicticos, să spunem aşa, lent cum se acţionează, mie mi se pare că această abordare nu este corectă. E adevărat, că în ultima vreme unele schimbări se observă. Dar mai cu seamă eu nu observ din partea partidelor anumite acţiuni ca să-i motiveze pe tineri. Cei care data trecută, trebuie să spunem, au asigurat victoria partidelor de opoziţie prin acele alegeri.”
Europa Liberă: Nu şi la referendum.
Nicolae Negru: „Nu şi la referendum, fiindcă de altfel e o oarecare asemănare în modul de comportament al membrilor Alianţei cu comportamentul din campania electorală. Atunci tot nu au depus eforturi şi chiar îmi pare, că am vorbit în acest studiou, nu s-a depus eforturi să fie scoşi alegătorii la acest referendum. Acum iarăşi nu văd acţiuni, mesaje de motivare a alegătorilor să iasă, pur şi simplu, la alegeri. Mesajele sunt banale, să spunem aşa, puţin credibile. Mai mult aşa, ţin de tehnică, decât mesaje, care să inspire oamenii, să trezească entuziasmul, dacă e mai posibil lucrul acesta în Republica Moldova.
Trebuie creativitate. Iată, această creativitate nu o observ. Mesaje, care să inspire pe oameni. Prin asta se deosebeşte campania electorală, de exemplu, cel puţin aşa câte le-am urmărit eu, să zicem, din Occident şi de aici, de la noi. Nu mai dau de acum exemplul lui Obama, este cunoscut de toţi. Obama a reuşit prin faptul, că a inspirat pe foarte multă lume. Foarte mulţi tineri au ieşit la alegeri şi prin asta a învins. Acelaşi lucru iată şi în Marea Britanie, cu liderul Partidului Conservator, David Cameron şi alte multe exemple. Deci, eu nu observ această creativitate şi această dorinţă de a inspira, de a merge la sufletul alegătorilor.
Se merge, cum să zic eu, la necesităţi cotidiene, ceea ce nu e rău, desigur, dar iată aici, din păcate, există o mare dezamăgire a alegătorilor. Nu sună chiar întotdeauna credibil, când ai ieşit şi ai spus că eu am să majorez salariul până la 600 sau până la o mie de euro, fiindcă şi alegătorul nostru nu este chiar atât de naiv ca să nu-şi dea seama, că dintr-o lovitură nimeni acum nu poate face lucrul ăsta. Şi sărăcia nu ţine numai de anumite chestiuni organizaţionale, sau de anumite chestiuni economice. Sărăcia nu o rezolvi numai prin mijloace tehnice. Cetăţenii unui stat nu sunt pasageri într-un autobus, acum îl citez pe David Cameron. Sunt şi ei într-o măsură oarecare şoferi. Deci, cumva să-i facă pe oameni să se creadă nu numai pasageri, dar şi şoferi, care într-un fel sau altul pot să influenţeze mişcarea Republicii Moldova într-o direcţie sau alta. Dar pentru asta nu e de ajuns să vii numai cu promisiuni din astea cotidiene. Pentru asta trebuie cumva să faci o descriere generală.
Să încerci să explici aşa cum poţi, de ce am ajuns noi în starea asta. De ce suntem singurul stat din Europa, care, iată, am avut comunişti la guvernare? De ce eram pe penultimul loc la sărăcie şi am ajuns pe ultimul loc? În loc să evoluăm, am involuat. Lucrurile astea nu ţin numai de faptul, că cibneva acolo n-a făcut bine bugetul, sau cineva acolo nu a alocat nişte bani într-un domeniu sau altul. Motivaţia, probabil, este mai profundă. Poate e o chestie de mentalitate, poate e o chestie de filozofie a vieţii şi multe alte lucruri. Dar cineva trebuie să găsească şi să se comporte ca un lider naţional. Liderii noştri de partide, din păcate, ei se comportă ca lideri de partide. Nu se situează undeva de asupra, nu privesc lucrurile de asupra liniei lor de partid. Trebuie cumva să arate oamenilor un tablou general, o privire generală asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, ce se poate întâmpla dacă alegem o strategie, ce se poate întâmpla, dacă alegem altă strategie. Nu să discute pe strategii, dar se discută pe promisiuni, şi din punctul meu de vedere, e o cale în impas. Nu duce nicăeri această cale.”
Europa Liberă: Eu aş spune că de la o bornă kilometrică la alta. Domnule Valeriu Vasilică, imaginaţi-vă că sunteţi venit, paraşutat din străinătate, sau aveţi un musafir, venit acum în plină campanie şi trebuie să-i explicaţi paleta de concurenţi, iată ce mesaje au, din ce au făcut ei până acum, pe parcursul unei luni, cel puţin. Avem noi această gamă? Avem meniul politic, pe care să-l puneţi în faţă acestui ospete şi să-i spuneţi: uite, partidul X vrea asta, partidul Y vrea asta. Asta promite, asta s-ar putea să facă. Sub aspectul ăsta şi-a atins scopul campania? De fapt, ceea ce spune şi domnul Negru.
Valeriu Vasilică: „Eu cred, că n-aş avea prea multe de spus acelui oaspete imaginar, pentru că mie mi se pare, că această campanie abia a început. Într-un fel, politicienii noştri au însuşit bine legislaţia Republicii Moldova, nu şi psihologia alegătorului moldovean. De fapt, noi astăzi suntem la o lună încheiată din perioada electorală, nu şi din campania electorală. Da, au apărut nişte panouri, sunt nişte elemente, într-un fel, atractive, dar pe mine personal mă lasă rece, poate pe alţii nu. Eu încerc să privesc lucrurile în această campanie într-un fel, riscantă afirmaţie, zic eu, într-un fel cu ochii Partidului Comuniştilor. Pentru că într-un fel mie mi se pare, că ei au câştigat bătălia pentru referendum şi încerc să văd ce fac ei şi ce nu fac ei. Pentru că mie mi se pare, că ei cunosc bine psihologia alegătorului moldovean, ştiu cum s-o manipuleze, ştiu cum să-i conducă pe oameni după ei, o parte semnificativă, ca să-i voteze.
Şi din această perspectivă cu această îngrijorare mă uit şi la această campanie. Mă uit, că PCRM nu are panouri, mă uit că PCRM nu prea iese la televiziuni. În schimb ştiu, că ei umblă din casă în casă. Nu prea ştiu multe exemple cu alte formaţiuni de pe altă parte a eşichierului politic. Abia ieri am vorbit cu cineva, care mi-a zis, că la ei în casă a fost cineva şi au avut o discuţie profundă, amplă şi m-am bucurat pentru treaba asta. La mine în casă n-a fost nimeni, în Casa Presei unde suntem noi tot nu prea vine nimeni, nici pe stradă.”
Europa Liberă: Aceea nu e o casă.
Valeriu Vasilică: „Pe stradă nu prea văd multă lume agitată şi preocupată cu activităţi electorale. Şi în sensul ăsta mă îngrijorez. Deocamdată zic şi eu, că este un început de campanie, care sper de astăzi să poată porni în forţă.”
Europa Liberă: La una din mesele rotunde şi domnul Barbăroşie, şi domnul Petruţi, ambii sociologi cu notorietate, sugerau acelaşi lucru. Că ar fi bine, ca celelalte formaţiuni politice să studieze cu atenţie experienţa comuniştilor, care ştiu a racola mai cu seamă pe ultima sută de metri din eşalonul indecişilor, cu ei se lucrează.
Nicolae Negru: „Nu sunt de acord, că comuniştii sunt atât de maeştri, sau atât de iscusiţi în atragerea oamenilor de partea lor. Ei au fost opt ani de zile la guvernare, au avut la dispoziţie mass media, au spălat multe creiere. Există o categorie de electorat, care merge cu comuniştii indiferent ce le-ar promite celelalte partide, o să sară şi într-o prăpastie după Partidul Comuniştilor. Mai există o altă categorie, care este dependentă de pensii – pentru ei 10, 20, 100 de lei, 200 de lei contează.”
Europa Liberă: Dar aceştea-s pasageri, dacă folosim metafora Dumnevoastră. Aceștia categoric nu vor să participe la concurs.
Nicolae Negru: „Da, este adevărat, ei încă sunt legaţi de amintirile lor din trecut, când era cineva de asupra, cum spunea Vîsoţchi. Era cineva, care gândea în locul nostru. Şi asta lor le place, şi asta ei cred că trebuie să fie statul nostru, Republica Moldova, un organism, care are grijă şi el nu trebuie să învârtească volanul.”
Europa Liberă: Domnule Negru, aţi atins exact un punct nevralgic al campaniei, dacă vreţi al PR-ului. În campanie vii cu contradicţii, vii cu dificultăţile tale? Sau vii cu un fel de încredere afişată, poate chiar falsă pe faţă şi spui: domnule, eu ştiu cum. Vii cu îndoieli şi le spui, domnule am un leu şi nu ştiu cum să-l împart. Sau vii şi spui aşa: eu o să găsesc bani. Alegeţi-mă şi o să am zece.
Nicolae Negru: „Eu cred, că această tactică sau abordare nu cred că funcţionează în măsura în care funcţiona mai înainte. Trebuie, totuşi, să recunoaştem că electoratul nostru s-a mai şcolarizat. În sensul că a trecut prin 20 de ani de alegeri, a auzit atâtea declaraţii pompoase, atâtea asigurări. Acuma el nu mai crede aşa, a ieşit cineva şi a zis că eu o să vă auresc, sau o să vă fac râuri de lapte şi nu mai ştiu ce acolo. Aşa ceva nu mai merge. Această categorie, despre care noi vorbeam, se uită preponderent spre Partidul Comuniştilor.”
Europa Liberă: Spre genul ăsta de mesaj.
Nicolae Negru: „Da, spre genul ăsta de mesaj. E adevărat, că este o altă bună parte a electoratului, indecişii mai cu seamă. De ce sunt indecişi? Fiindcă ei sunt nemulţumiţi şi de unii, şi de alţii. Iată, trebuie de găsit o modalitate să vorbeşti cu aceşti indecişi, asta ei vor. Cu ei să se vorbească, ca ei să fie motivaţi. Ei cumva să capete încredere, în primul rând că ăsta îi respectă, nu le spune baliverne. În al doilea rând, ăsta e deştept - uite are idei, are strategii şi uite cu ăştea. Sau poate cu ăsta, că e cinstit, sau aista e principial, ş.a.m.d. Deci, diferite abordări. O problemă a alegerilor noastre sunt sondajele.
Iată, avem deja o lună trecută şi noi n-am avut nici un sondaj. Nimic, nu vedem pe ce lume se află. Un membru de partid, chiar la un nivel destul de înalt, mă întreba, da nu am eu ştiinţă despre ceva? Zic, da ce voi, partidul, mergeţi cu ochii închişi? Nu faceţi sondaje? Nu încercaţi să vedeţi cum reacţionează alegătorul la declaraţiile, la acţiunile voastre? Lucrul ăsta nu se întâmplă, din păcate, la noi. Dacă ne numim partid politic modern, dacă zicem că ne orientăm spre Europa, păi hai să împrumutăm şi metodele şi abordările, şi tehnologiile. Nu se lucrează aşa cu ochii închişi, cum lucrează partidele noastre.
Cum poţi să mergi în alegeri, fără să ştii unde te situezi tu pe scara preferinţelor. Dar mai ales cine este mai receptiv şi cine este mai puţin receptiv la mesajele tale. Dacă vezi, că acesta este receptiv, bine, continuă cu mesajele respective. Dar dacă vezi, să zicem, că studenţii sau indecişii nu sunt receptivi, încearcă, găseşte, modifică-ţi mesajul, dă mai multe variante: a, nu vrei asta, poftim, eu îţi dau asta.”
Europa Liberă: Folosind iarăşi metafora iarăşi cu driver-ul, conducătorul auto, adică să ştii – poate accelerezi, sau poate, dimpotrivă, apeşi pe frână.
Nicolae Negru: „Da, da.”
Europa Liberă: Domnule Vasilică, părerea Dumneavoastră despre un concurent, care trebuie să iasă cu fermitate în faţa alegătorului, sau cu îndoielile lui.
Valeriu Vasilică: „Până la urmă cu fermitate, aş zice. În cazul în care vii cu problemele tale peste nişte oameni, care au probleme şi mai mari, nu cred că obţii foarte mult sprijin de la el. Ar trebui să-i oferi o perspectivă, ar trebui să-i oferi un sprijin. Este adevărat, aici trebuie simţul măsurii, simţul realităţii. În 2005, majorarea salariilor de câteva ori în euro sau în dolari, nu mai ţin minte, a jucat. Acuma nu mai joacă. Trebuie să ştii cu ce mergi, cum mergi şi în sensul ăsta mie mi se pare, că cele două tabere mai importante din campania electorală – comuniştii şi Alianţa, sunt în condiţii diferite. Şi sunt în condiţii dificile. În special partidele din Alianţă, pentru că ele au fost la guvernare.”
Europa Liberă: Chiar dacă numai un an.
Valeriu Vasilică: „Chiar dacă numai un an, dar între timp s-a mai întâmplat ceva – s-au mai majorat nişte preţuri, nu s-au realizat nişte aşteptări. Şi în sensul psihologiei, guvernanţii au întotdeauna şi de pierdut, sau mai mult de pierdut. Comuniştii au stat în expectativă. Da Alianţa parcă acum, pe ultima sută de metru, a auzit mesajul populaţiei să nu se prea certe între ei. Dar într-o campanie electorală aceasta trezeşte deja impresia de amorfozitate. Că nu ai ce spune, dacă nu ieşi cu mai multă vervă. Şi comuniştii au acum ambele atuuri în mînă, pe care Alianţa trebuie să le cunoască şi să le contracareze, vedem acuş cu ce. Comuniştii au atacat Alianţa şi pe plan politic, şi pe plan economic, şi social. Această diversiune, aş zice eu, cu exploadarea digului. Mie mi se pare o găselniţă. Şi aici Alianţa ar trebui să fie foarte şi foarte promptă. Un prim pas bun, zic eu, a fost declaraţia lui Mihai Ghimpu, că dă în judecată autorii acestei declaraţie, învinuiri. Deşi şi aici este risc.”
Europa Liberă: Domnule Vasilică, dar cum să te comporţi în ring, dacă tu boxezi şi, de fapt, adversarul te scuipă? Tu te laşi surprins. De fapt, noi jucăm box şi adversarul te scuipă între ochi. Şi?
Valeriu Vasilică: „Păi asta zic şi eu. Alianţa nu a reuşit, nu a vrut, nu a avut capacitatea în acest an şi ceva de guvernare să scoată la capăt barem una din foartele multele învinuiri, pe care le-a adus ea anterior şi pe parcursul guvernării comuniştilor. Practic, nimic din acele acte de corupţie, de trădare.”
Europa Liberă: Ca să nu mai spunem de 7 aprilie. Ultima întrebare – cum o rezolvă concurenţii o problemă foarte dificilă. Toată lumea ştie că buturuga mică, care a răsturnat Parlamentul a fost nealegerea preşedintelui. Pentru ca să treacă de acest prag, e nevoie de conciliere. Pe un anumit segment, sau pe întreg segmentul parlamentar. Pentru asta e nevoie de conciliere în campanie. Or, războiul continuă. Războiul continuă în interiorul Alianţei, războiul continuă între cele două tabere. Domnule Negru, cum să rezolve problema asta concurenţii electorali, ieşind în faţa alegătorilor?
Nicolae Negru: „Ai şi spus-o: atunci când boxezi, nu trebuie să-ţi scuipi adversarul. Dacă domnul Vasilică zice că e un punct forte, sau o găselniţă a comuniştilor, eu dimpotrivă consider că au făcut o mare prostie. Acum depinde cum vor rezolva-o acei de la guvernare. Fiindcă ei ziceau, că a fost rupt digul pentru a salva oraşul Galaţi. Oraşul Galaţi se află la 25 de kilometri de Prut. Şi în afară de asta, se află în sus, pe râul Dunăre şi aici e de fapt o cursă, în care eu cred, că au căzut înşişi comuniştii. Chestia abia începe, de fapt. S-ar putea ca lucrul ăsta să continue chiar pe parcursul întregii campanii electorale. Iată, nu se acţionează în aşa fel, încât venindu-se în Parlament, să se lase la o parte mănuşile de box şi să se ia stilourile, pixurile, sau să se...”
Europa Liberă: Pună papioane...
Nicolae Negru: „Să pună papioane şi să continue lucrul. Chestiunea asta nu se face. Şi mai este încă altceva. S-ar putea chiar alegătorii să nu accepte aşa ceva. Divizarea între aceste două tabere nu se îngustează. Dimpotrivă, se adânceşte şi lucrul ăsta nu este lipsit de importanţă. Fiindcă ştim, că fiecare concurent electoral, fiecare partid are unele experienţe din anii trecuţi, când unele partide şi-au neglijat electoratul, au neglijat convingerile electoratului său şi au avut de plătit. Deci, situaţia nu este chiar atât de simplă. Dar într-adevăr, dacă se respectă anumite reguli de joc, dacă nu se trece peste anumite limite, atunci e posibilă o colaborare în Parlament. Dar o colaborare în Parlament, bazele ei totuşi se pun înainte, în campania electorală şi până la campania electorală. Prin modul cum se comportă partidul respectiv. Acum eu nu văd cum unele partide ale Alianţei, de pildă, sau cum Partidul Comuniştilor ar colabora cu Alianţa. De fapt, au şi zis că nici nu vor să facă alianţă cu vreun partid din Alianţa pentru Integrare Europeană. Deci, iată, de la bun început a fost exclusă această posibilitate. Deci, noi nu avem despre ce vorbi.”
Europa Liberă: Domnule Vasilică, comentariile Dumneavoastră referitor la stilul războinic, care trebuie să pună baza unui stil paşnic.
Valeriu Vasilică: „Ceea ce arată campania de până acum, nu ne oferă vreo şansă, că partidele care vor accede în Parlament vor colabora toate. În sensul ăsta nu s-a întâmplat nimic nou sub soarele politic din Republica Moldova. Şi atunci unica şansă este să se conştientizeze această situaţie de pe acum. Fiecare dintre cele două părţi, că nu sunt mai multe, spuneam să-şi găsească încă un atu, care nu l-a găsit, pentru a-şi putea adjudeca o situaţie confortabilă, un număr confortabil de mandate pentru a alege preşedintele. Eu zic, că una din cele două părţi ar putea exploata un gest pe care îl face Uniunea Europeană de la un timp încoace şi susţine Alianţa într-un fel destul de deschis.”
Europa Liberă: Chiar în avans.
Valeriu Vasilică: „Şi chiar în avans. Poate pe aici să se meargă. Să se meargă din casă în casă şi să spună, că dacă îţi vota într-un fel veţi avea cutare lucru. Dacă nu, veţi avea alt lucru. Altceva acum nu vad şi pesimismul, că nu vom putea alege un preşedinte, nu vom putea răsturna buturuga cea care răstoarnă carul. Dacă nu se găseşte o găselniţă. Ea încă nu a fost găsită de nimeni încă.”
Europa Liberă: Domnule Vasilică, dar nu există cumva riscul, dacă vii la om acasă, cum spuneţi Dumneavoastră, şi le spui oamenilor: dacă veţi vota împotriva Alianţei, o să închideţi obloanele şi uitaţi de asta. Dar poate, oamenii, în cele din urmă, asta o să prefere. Când vine un partid şi spune: haideţi, să ne întoarcem în general cu spatele la Uniunea Europeană, să închidem obloanele, într-adevăr, s-o luăm pe direcţia opusă, nu cumva va fi ajutat electoratul într-adevăr să renunţe la eurointegrare?
Valeriu Vasilică: „Sondajele de până acuma zic, că majoritatea populaţiei vrea această eurointegrare şi ea a dovedit-o cu picioarele. A fost în Europa, se găseşte în Europa. Cei care vin înapoi, sau trimit banii, nu cred că vor să se întoarcă la o situaţie de până la 91, de exemplu. Nu mai vor, nu mai pot, nu-s capabili. Poate că deschizându-se ochii în sensul ăsta, poate că se foloseşte unicul atu, pe care-l văd acum.”
Europa Liberă: Domnule Negru, sunteţi de acord, că asta ar fi eficientă – luminiţa europeană?
Nicolae Negru: „E un anumit grad de eficienţă, dar nu este totul, nu este sută la sută. Fiindcă, iarăşi, vorbim de o categorie de populaţie indecisă, care încă nu ştie ce vrea. Ea era pentru integrare europeană atunci când i se spunea de la televizor. Sau când toţi spuneau, că e nevoie de integrare europeană. Practic, nimeni nu spunea ceva împotriva integrării europene. Iată acum au apărut unele partide care zic, nu, băieţi, am mers încolo, hai s-o luăm iarăşi înapoi. Nu este exclus ca un anumit procentaj de populaţie o să zică: dar hai, poate, într-adevăr, înapoi, că înainte era mai bine. Şi lucrul ăsta, de altfel, îl arată şi sondajele. Că o anumită scădere a adepţilor integrării în Uniunea Europeană există. Adică, oricum, fiecare mesaj până la urmă îşi găseşte urechea, care să-l recepteze. Şi în cazul de faţă nu cred că trebuie să ne mulţumim noi numai cu integrarea europeană. Mai este aici o chestiune, care, într-un fel, poate să ne alimenteze optimismul: că după atâtea alegeri anticipate, din cauza nealegerii preşedintelui, eu nu ştiu un partid, care se va mai încumeta o dată să nu participe la alegerea preşedintelui.”
Europa Liberă: Să pună piciorul în prag. Da?
Nicolae Negru: „Să pună piciorul în prag, îi va fi greu să mai reziste.
Valeriu Vasilică: „Eu ştiu unul. Şi îl ştiţi şi Dumneavoastră.”
Nicolae Negru: „Trebuie cumva explicat alegătorilor.”
Europa Liberă: Adică ar fi un partid sinucigaş.
Nicolae Negru: „Da, într-o mare măsură ar fi sinucigaş, da. Ne imaginăm situaţia, când partidele care au mai fost, acum au intrat toate în Parlament, e aceeaşi situaţie de la 29 iulie. Numai că nu se propune Marian Lupu, dar se propune cineva neutru. Un om, de care nu poţi să zici că iată, el e roşu, galben, alb-verde, albastru sau ceva. Este incolor. Şi atunci să vedem, cum ar refuza, de exemplu, ce ar mai invoca Partidul Comuniştilor în cazul ăsta, de ce e rău omul ăsta. Sau ce ar spune ceilalţi, care nu l-ar accepta.”
Europa Liberă: Adică o şansă de conciliere există.
Nicolae Negru: „O şansă există, în dependenţă de modalitatea de rezolvare a ei, de ce soluţie găseşti.”
Europa Liberă: În două cuvinte, în luna care a mai rămas, lucrurile se pot răsturna radical? Sau totul o să meargă pe şine?
Nicolae Negru: „Din punctul meu de vedere, sunt posibile anumite răsturnări, adică nu e totul bătut în cuie. Depinde cum se lucrează, cum vor acţiona partidele. Sondajele arată un mare procent de indecişi. Cu indecişii se poate face orice, numai trebuie să ştii cum.”
Europa Liberă: Domnule Vasilică?
Valeriu Vasilică: „Eu zic că este necesară o răsturnare, nu ştiu dacă este şi posibilă. Revin la teza: un atu ar putea răsturna situaţia. Trebuie găsit acel atu şi utilizat.”
Nicolae Negru: „Eu nu cred, că poate să fie numai un singur atu. Ăştea indecişii nu sunt o masă uniformă. Fiecare are clenciul lui, fiecare are motivaţia lui.”
Europa Liberă: Adică un set de chei pentru sufletele lor.
Nicolae Negru: „Un set de chei pentru sufletele lor şi deaceea zic că trebuie sondaje şi trebuie aflat: da ce vrea fiecare dintre ei.”
*
Vasile Botnaru: Doamnelor şi domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat directorul agenţiei INFO-PRIM NEO, Valeriu Vasilică, şi editorialistul de la trustul de presă Jurnal, Nicolae Negru.