Transparenţa finanţării partidelor devine în Moldova una din temele cele mai discutate în această campanie electorală. O îmbunătăţire legislativă din ajun prin care partidele au fost obligate să-şi declare nominal sponsorii a trecut de pe tărâmul de investigaţie al presei în cel de anchetă al justiţiei după ce prima spune ca a descoperit finanţatori fictivi printre cei declaraţi oficial de unele formaţiuni, utilizaţi probabil pentru a-i ascunde pe cei adevăraţi. Bănuielile ar trebui însă să mai fie şi demonstrate pentru ca să se poată solda cu scoaterea unor concurenţi nedisciplinaţi din cursă.
Chiar dacă presupunem că se va întâmpla, asta nu va epuiza problemele legate de intransparenţa finanţării campaniilor electorale moldoveneşti. Cum o remarcă analistul de la IDIS Viitorul, Sergiu Lipcean, autorul unui studiu despre finanţarea partidelor, lacunele din legislaţia moldovenească cu privire la acest subiect sunt atât de mari încât nu permit cetăţeanului să aibă nici cea mai vagă idee despre cât şi din ce surse cheltuie un partid.
Sergiu Lipcean: „Legea conţine nişte prevederi care oferă partidelor o marjă de manevră foarte ridicată. Pe de o parte, plafoanele impuse asupra donaţiilor persoanelor fizice şi juridice sunt imense, pe de altă, nu există un mecanism foarte bun de control. În plus, competenţele privind controlul asupra finanţării sunt distribuite, adică pe parcursul campaniilor – CEC-ului, in perioadele dintre campanii partidele trebuie să prezinte rapoarte financiare Ministerului Justiţiei, Inspectoratului Fiscal, Curţii de Conturi. Aceste rapoarte de regulă nu se prezintă.”
De altfel, spune Sergiu Lipcean, dacă partidele ar fi fost obligate să declare în cazul unur sume mari nu doar numele sponsorului, ci şi sursa banilor acestuia, spaţiul de manevră al lor ar fi fost mult mai îngust.
O altă problemă a legislaţiei ar fi sumele imense pe care au dreptul să le doneze atât firmele, cât şi cetăţenii simpli partidelor. În cazul persoanelor fizice, de exemplu, plafonul de sus este de 500 de salarii medii pe economia naţională, ceea ce constituie aproape un milion şi jumătate de lei.
Sergiu Lipcean: „Reieşind din condiţiile de trai din R. Moldova, care continuă să fie cea mai săracă ţară din Europa, este un plafon care ridică mari semne de întrebare. Practicile care sunt încurajate însă la nivel european spun că partidele trebuie să adune bani de la cetăţeni, dar în sume mici şi de la mulţi pentru a asigura de fapt legătura dintre cetăţean şi partid şi a-l motiva să participe la politică.”
Şi banii corporativi care vin spre partide ar trebui restricţionaţi mai atent, în opinia expertului, astfel încât influenţa acestora asupra politicului să fie redusă la minim.
Revenind la recentele cazuri legate de presupuşi donatori fictivi la cel puţin două partide scoase la iveală de presă, faptul că organele de drept încă nu s-au hotărât cine să le ancheteze demonstrează, crede Sergiu Lipcean, cât de vulnerabilă este legea. Aşa că noul parlament aşteptat după alegerile din 28 noiembrie va trebui să se gândească la alte obstacole legale prin care să împingă partidele sa-si declare onest veniturile si finantatorii.
