Expozitia lui Yuristanbek Shigaev (care a luat premiul bienalei de grafica din Cracovia si premiul concursului de arta contemporana din 1988, din Los Angeles) deschisa zilele acestea la Muzeul National de Arta al Republicii Moldova mi-a spulberat o prejudecata pe care o aveam inca de pe vremea Uniunii Sovietice, ca toata cultura chirghiza s-ar reduce doar la contributia exceptionala a lui Cinghiz Aitmatov si ca, basca romanele sale, aceasta ar mai fi si astazi expresia unei arte provinciale, macinate de orgolii marginale.
Desi este adevarat ca aceasta a devenit cunoscuta in lume si s-a depasit, aproape ca peste noapte, datorita romancierului Cinghiz Aitmatov, totusi, cel care a creat personajul mancurtului nu este singurul reprezentant de seama al acestei culturi, tot asa cum nici cultura moldoveneasca nu poate fi echivalata numai cu operele scriitorului Grigore Vieru sau ale artistului plastic Mihai Grecu, ea fiind cu mult mai complexa si mai variata.
In acelasi timp, impactul pe care l-a avut Cinghiz Aitmatov in cultura universala nu a putut sa nu aiba urmari si asupra culturii chirghize. Or, se stie, romanele marelui romancier au fost foarte populare in anii optzeci in toata Europa, cititorii occidentali apreciind foarte mult veridicitatea cu care acesta a denuntat modul in care societatea totalitara sau cea hipertehnologizata strivesc individul uman.
Ei bine, cu toate acestea, cultura chirghiza nu poate fi redusa doar la operele lui Cinghiz Aitmatov. Expozitia lui Yuristanbek Shigaev care e de o vigoare iesita din comun, ne demonstreaza din plin acest lucru. O caracteristica a artei sale, care e de factura postmodernista, este intertextualitatea cu cultura occidentala. Indiferent ca e polemica, parodica sau grava, aceasta este prezenta in foarte multe lucrari ale artistului.
Yuristanbek Shigaev reinterpreteaza si revalorifica diverse motive sau personaje din celebrele tablouri ale pictorilor europeni, incepind cu Mona Lisa, care apare intr-o lucrare de tapiserie fara fata, sau cu motivul revolutiei din arta plastica franceza din secolul XIX, pe care o suprapune extrem de reusit peste istoria zbuciumata chirghiza din secolul XX.
Una peste alta, Occidentul si Orientul se afla in arta sa intr-un dialog intens si creativ.
Desi este adevarat ca aceasta a devenit cunoscuta in lume si s-a depasit, aproape ca peste noapte, datorita romancierului Cinghiz Aitmatov, totusi, cel care a creat personajul mancurtului nu este singurul reprezentant de seama al acestei culturi, tot asa cum nici cultura moldoveneasca nu poate fi echivalata numai cu operele scriitorului Grigore Vieru sau ale artistului plastic Mihai Grecu, ea fiind cu mult mai complexa si mai variata.
In acelasi timp, impactul pe care l-a avut Cinghiz Aitmatov in cultura universala nu a putut sa nu aiba urmari si asupra culturii chirghize. Or, se stie, romanele marelui romancier au fost foarte populare in anii optzeci in toata Europa, cititorii occidentali apreciind foarte mult veridicitatea cu care acesta a denuntat modul in care societatea totalitara sau cea hipertehnologizata strivesc individul uman.
Ei bine, cu toate acestea, cultura chirghiza nu poate fi redusa doar la operele lui Cinghiz Aitmatov. Expozitia lui Yuristanbek Shigaev care e de o vigoare iesita din comun, ne demonstreaza din plin acest lucru. O caracteristica a artei sale, care e de factura postmodernista, este intertextualitatea cu cultura occidentala. Indiferent ca e polemica, parodica sau grava, aceasta este prezenta in foarte multe lucrari ale artistului.
Yuristanbek Shigaev reinterpreteaza si revalorifica diverse motive sau personaje din celebrele tablouri ale pictorilor europeni, incepind cu Mona Lisa, care apare intr-o lucrare de tapiserie fara fata, sau cu motivul revolutiei din arta plastica franceza din secolul XIX, pe care o suprapune extrem de reusit peste istoria zbuciumata chirghiza din secolul XX.
Una peste alta, Occidentul si Orientul se afla in arta sa intr-un dialog intens si creativ.
