Au muncit o viaţă împreună în administraţia publică locală: ea pe post de contabilă, el agronom în gospodăria agricolă, apoi primar. Ambii au acelaşi stagiu de muncă. Când au împlinit vârsta odihnei binemeritate, ea s-a ales cu o pensie minimă, de şase ori mai mică decât a soţului. Situaţia vădit discriminatorie în care au ajuns soţii Maria şi Petru Bogonovschi din satul Bălăşeşti, raionul Sângerei, este una tipică.
Maria Bogonovschi: „17 ani a lucrat el la primarie. Si dupa legea ceea i s-au dat privelegiile si acum are o pensie de 2805 lei, dar eu primesc numai 529 de lei. M-am distrus. - Practic aţi lucrat împreună şi aţi lucrat în administraţie şi unul şi altul? - Da. La el s-a luat în calcul anii în care a fost primat şi are privelegii. Dar nu-i drept aşa, că eu tot în administraţie am lucrat zi de zi”.
Maria Bogonovschi a bătut zadarnic la uşile instutiilor de stat, încercând să afle răspuns la întrebarea firească din punctul ei de vedere: „de ce după ani de muncă onestă şi cu impozitele plătite fără ezitare, am ajuns să iau o pensie de nimic?”. În plus a crescut cum a putut mai bine trei copii, însă la stagiul de muncă nu i-au fost calculaţi şi anii în care s-a aflat în concediu de maternitate.
Maria Bogonovschi „După ce s-au disformat sovhozurile acestea şi s-a împărţit pământul suntem toţi totuna. Şi eu că am lucrat în administraţie şi cel care a lucrat o lună de zile la grădină, tot aceeaşi pensie minimală primesc. Bătaie de joc de lume. În certificatul cela nu mi-au pus că am fost în decret. Apoi, nu mai bine şedeam acasă.”
Femeile de regulă sunt mult mai afectate de sărăcie decât bărbaţii atunci cănd ajung la vârsta pensionării, deoarece sunt discriminate în raport cu bărbaţii la calcularea pensiei, spune Liliana Palihovici, preşedinta Comisiei parlamentare Protectie socială, precizând că „discriminarea femeilor în raport cu bărbaţii se atestă practic în toate domeniile şi astfel se încalcă drepturile la o viaţă şi o bătrâneţe asigurată.”
Deşi oficialii recunosc că sistemul de pensionare este în criză şi în ultimii ani s-au operat mai multe modificări la legislaţia privind pensionarea, totuşi Moldova continuă să aplice metode discriminatorii de calculare a pensiilor.
Liliana Palihovici: „Trebuie să venim cu modificare de legislatia ca statul să cotizeze pentru ea, pentru aceşti ani în care ea îşi creşte copiii, fiindcă ea nu stă fără treabă, ea face o muncă enormă , ea creşte cetăţenii acestei ţări. E o încălcare directă a drepturilor femeilor. Ea este pusă în condiţii dezavantajate la bătrâneţe”.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, orice pensionar din Republica Moldova trebuie să primească o pensie de cel puţin 40 % din salariul mediu pe ţară. Asta înseamnă că pensia minima trebuie să nu fie mai mica de 1000 de lei. Realitatea însă arată altfel. Pensia minima este puţin peste 500 lei şi acoperă doar 28 la sută din bugetul minim de consum.
Chiar dacă se arată înţelegător, Guvernul nu se grăbeşte să majoreze pensiile, limitându-se doar la indexarea lor anuală. Din cauza exodului masiv al moldovenilor în străinătate, autorităţile pierd anual oameni care contribuie la formarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, sursa principală de plată a pensiilor. Astăzi, un salariat asigură pensia unui bătrân, raport catastrofal, la părerea experţilor, dacă e să pornim de la premisa că media suportabilă pentru economia unui stat viabil este de 3 salariaţi la un pensionar.
