6 septembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Vizita la Chișinău a comisarului UE Max van der Stoel.
Dan Ionescu: Astăzi au început la New-York lucrările summitului Mileniului al Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care participă peste 170 de şefi de stat sau de guvern din statele membre ale ONU. Printre aceştea se numără şi preşedintele Lucinschi. În programul foarte dens al domnului Lucinschi se înscrie şi o întâlnire bilaterală cu preşedintele României, Emil Constantinescu, care va avea loc la 8 septembrie.
La Chişinău a continuat miercuri vizita comisarului OSCE pentru minorităţi naţionale, Max van der Stoel. Relatează Alexandru Eftode.
Comisarul OSCE pentru minorităţi naţionale, Max van der Stoel, şi-a încheiat astăzi vizita de lucru de două zile în Republica Moldova. Misiunea OSCE la Chişinău nu a făcut publice programul şi rezultatele vizitei. A devenit cunoscut, totuşi, că Max van der Stoel s-a aflat la Chişinău pentru a se documenta despre modul în care este aplicată legislaţia lingvistică. Marţi comisarul OSCE a vizitat şcolile cu predare în limba română de la Tiraspol, iar apoi a avut o întrevedere cu liderul secesionist Igor Smirnov, cu care a discutat despre problemele acestor şcoli.
Max van der Stoel s-a întâlnit astăzi cu vicepreşedintele Legislativului, Vadim Mişin, şi cu preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, minorităţi naţionale şi comunităţi externe, Vladimir Solonari. Pe lângă faptul, că au fost abordate la modul general probleme de ordin lingvistic, cu care s-ar confrunta minorităţile etnice din Republica Moldova, comisarul OSCE s-a informat despre modificările la Legea publicităţii, votate în prima lectură de către deputaţi în octombrie trecut. Potrivit acestora, anunţurile publicitare sub orice formă, executate în altă limbă, decât cea oficială, trebuie să conţină neapărat şi o traducere în limba română. Minoritatea rusă s-a opus cu vehemenţă adoptării acestor modificări, invocând motive de ordin comercial.
În cadrul vizitei, oficialul de la OSCE a avut întrevederi la Departamentul minorităţi naţionale şi funcţionarea limbilor. Directorul adjunct al Departamentului, Valeriu Culev, ne-a spus că a fost discutat un proiect de instruire a profesorilor, care predau limba română în şcolile alolingve. Acesta ar urma să se desfăşoare în paralel sau în cadrul unui alt proiect, elaborat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care prevede organizarea de cursuri de limbă română pentru maturi.
Valeriu Culev: „Având în vedere, că este evident că necunoaşterea limbii române, care este limbă oficială a Republicii Moldova, este cauza multor disensiuni, neînţelegeri, probleme care apar în societatea noastră, am găsit ca fiind necesar să apelăm la organismele internaţionale pentru a ni se acorda ajutor, în vederea promovării unor acţiuni care ar conduce la îmbunătăţirea stării de lucruri în domeniul cunoaşterii limbii române de către populaţia alolingvă. Mai ales de către funcţionarii publici, de către specialişti din diferite domenii, comerţ, sănătate şi servicii publice diferite. Domnul Max van der Stoel ne-a promis din capul locului, că va căuta să ne ajute. Dumnealui a venit cu propuneri concrete. Propunerile constau în sprijinirea elaborării unor materiale didactice, care să aibă la bază tehnologii de studiere intensivă a limbii române, cu atragerea unor specialişti în domeniu din România şi din Ţările Baltice, care au experienţă în acest domeniu.”
Din Chişinău, Alexandru Eftode, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Rămânând la capitolul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, să notăm, că astăzi a fost dat publicităţii Raportul pe anul 2000 al Departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii privitor la respectarea libertăţii religioase în lume. În cele aproape patru pagini, dedicate Republicii Moldova, sunt menţionate atât plusurile, cât şi minusurile legislaţiei şi practicii în acest domeniu. Printre problemele majore, care îşi aşteaptă încă soluţionarea, este scoasă în evidenţă aceea a refuzului autorităţilor de la Chişinău de a permite înregistrarea Mitropoliei Basarabiei. Această chestiune, se spune în raport, are conotaţii atât politice, cât şi religioase. Documentul nu uită să adauge, că acest caz se află în prezent în atenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului.
