Câţi dintre miile de tineri care asaltează în zilele acestea universităţile din România sau alte mari orase ale lumii se vor întoarce la baştină pentru a aplica în practică cunoştinţele şi experienţa acumulată în străinătate şi ce şanse le oferă acestora piaţa muncii din R.Moldova? Cei mulţi, după cum arată statisticile, optează pentru un loc de muncă în străinătate, pentru că, spun ei, în Moldova, nu ar exista concurenţă sănătoasă pe piaţa muncii, iar problemele materiale îngreuează situaţia unui tânăr specialist. În acelaşi timp, Guvernul de la Chişinău susţine că mizează tocmai pe tinerii şcoliţi în străinătate.
Angela Gramada a revenit, după studiile făcute la Bucureşti, în calitate de asistent universitar la o instituţie de învăţământ superior din Chişinău, dar, la scurt timp, a optat pentru o nouă bursă în România, deoarece, a constatat că nu va putea face carieră, după cum spune ea, „din cauza corupţiei şi birocratismului”.
Angela Grămada: „În Chişinău am stat până în 2008, perioadă în care nu mă simţeam în largul meu, probabil, m-am obişnuit cu prea multă libertate aici. Aici nimeni nu-ţi limita acţiunile. Acolo trebuia mereu sa te gândeşti ce ai spus în faţa studenţilor. Vai, dacă îi instigi la ceva, vai, dacă din cauza ta va iesi in piaţa la proteste. Eu îi îndemnam spre curaj, spre a schimba lucrurile, a-şi lua viaţa în mâinile lor, dar nu prea stiam pana unde voi merge”.
Şi Natalia Vasilendiuc, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism a Universităţii din Bucureşti, spune că nu vede cum s-ar realiza la Chişinău.
Natalia Vasilendiuc: „La noi sunt acceptaţi nu cei care au cunoştinţe mai bune, adică tot pilele rămân, un fel de corupţie şi la nivel intelectual, oriunde, în orice domeniu de interes. Nu am simţit că sunt şanse egale pentru toţi, nu simt că pot să ma realizez suficient, nu că aş avea cerinte foarte mari. Aici pot să-mi permit mai mult, aici pot să obţin mai mult” .
Olga Ceaglei, revenită după un master la Bucureşti, este de altă părere. Ea spune că piaţa muncii din Molova este acum mai diversificată şi oferă mai multe posibilităţi pentru tinerii cu studii calificate.
Olga Ceaglei: „Eu am ajuns în Moldova şi am avut atâtea oferte de muncă, încât nu ştiam pe care să o aleg. În Moldova am şanse mai mari să mă afirm, şi să demonstrez ceea ce pot şi mai ales că ţara are nevoie de tineri cu studii bune că sunt multe de făcut”.
Ce trebuie să facă autorităţile pentru a-i convinge pe tineri să revină la baştină după facultăţile din străinătate? - le-am întrebat pe tinerele cu care am discutat:
Angela Grămadă: „În primul rând să nu mai limiteze, adică să te lase se te dezvolţi tu, să-ţi dezvolţi o personalitate. Bine, ei nu se pot implica direct, dar pot să creeze condiţii favorabile. Pot să lupte cu corupţia în universităţi şi în alte instituţii de stat. Pot să creeze un mediu favorabil, astfel încât noi singuri să ne dezvoltăm. Eu nu accept ideea ca statul să mă încurce să fac ceea ce vreau eu”.
Olga Ceaglei spune că Guvernul ar putea face multe pentru tineri: „Să creeze condiţii bune de muncă aici în ţară, să susţină micul business şi, în general, economia ţării, că ei oferă cele mai multe locuri de muncă, să ofere tinerilor şansa de a-şi lua un apartament, dar nu ajutoare, ci condiţii reale ca tânărul să poată să se realizeze, să poată să înceapă o afacere, să poată să-şi ia un credit din bancă în condiţii cât mai avantajoase”.
Atragerea tinerilor cu studii făcute în străinătate este una din preocupările guvernării actuale, spune viceministrul Muncii, Protecţiei Socială şi Familiei, Vadim Pistrinciuc. Potrivit lui, Guvernul mizează, în special, pe cadre tinere şi calificate.
Vadim Pistrinciuc: „Guvernul este preocupat de această problemă, chiar veţi întâlni mai mulţi tineri cu studii în străinătate care s-au întors acasă pentru a lucra în Guvern, în ministere. Guvernul va implementa doua proiecte în acest sens: unul ce ţine de scheme de salarii speciale sau mărite pentru tinerii care se întorc şi concurează pentru locurile publice. Vor fi salarii care le vor permite să aibă o motivaţie mai bună. Al doilea proiect face parte din cadrul Parteneriatului pentru mobilitate cu Uniunea Europeana, finanţat şi de către UE, şi ţine de consolidarea unor suplimente la salarii, unor burse speciale pentru tinerii care se întorc să muncească aici. Aceştia sunt primii paşi pe care-i face Guvernul acum, dar mizăm foarte mult şi pe varietatea de oportunităţi pe care le deschid investiţiile care vin în Moldova, fondurile oferite R. Moldova de către partenerii de dezvoltare, care vor necesita un flux mare de tineri cu studii în Occident şi aceasta va diversifica şi piaţa de muncă din Moldova”.
Vadim Pistrinciuc recunoaşte că mai există birocratism în unele domenii şi nu exclude că unele funcţii ar putea fi acordate pe criterii de cumătrism, însă specificul dezvoltării R. Moldova în următorii ani, spune el, este de aşa natură că toate domeniile vor solicita tineri specializaţi, calificaţi şi nu persoane care să ocupe doar anumite locuri de muncă.