La începutul lui august 1983, diferite instituţii ale statului sovietic, inclusiv CC al PCUS, adoptau o decizie care se dorea importantă, numită „Despre intensificarea activităţilor privind întărirea disciplinei de muncă socialiste”.
Noul lider al Uniunii Sovietice după moartea lui Brejnev in noiembrie 1982, Iuri Andropov, fost preşedinte al KGB din 1967, considera că pentru menţinerea regimului este nevoie de consolidarea disciplinei de muncă, zise socialiste, a nu se confunda cu cea capitalistă care este forţată şi are un caracter exploatator.
Într-adevăr, după estimările istoricilor de la Moscova, absenteismul a atins în această perioadă proporţii de masă, mai ales din cauza alcoolismului, cca. 15 milioane de cetăţeni sovietici fiind legaţi în acelaşi timp într-un fel sau altul de economia subterană, care scăpa controlului statului. Andropov este cel care încearcă să lupte împotriva unor consecinţe nefaste ale stagnării brejneviene, dar el, aidoma predecesorului său, se teme de lansarea unor reforme mai ambiţioase.
Drept urmare, în toată Uniunea este iniţiat o campanie amplă pe două paliere. Primul este cel propagandistic – organizarea unor seminare şi conferinţe publice, editarea unor broşuri şi cărţi cu privire la importanţa întăririi disciplinei de muncă. Într-un răstimp restrâns, 15 mii de persoane din RSSM au ascultat lecţii ale agitatorilor trimişi de la centru. În plus, mass-media iniţiază o serie de materiale şi emisiuni de lămurire a populaţiei. La televiziunea din Chişinău, de exemplu, se lansează rubricile Cinste şi slavă muncii, Noi şi Legea, Codul vieţii noastre. Pe al doilea palier al campaniei iniţiate de Andropov este înăsprirea legislaţiei privind încălcarea disciplinei de muncă. Deşi o lege în acest sens fusese adoptată în 1970, ea nu era de regulă aplicată.
Care este situaţia în acest sens în RSS Moldovenească şi care a fost impactul asupra societăţii noastre? S-a estimat că în cadrul Ministerului Comerţului, lucrătorii au absentat cca. jumătate din timpul de muncă în decursul anului 1983, în unele raioane precum Soroca, Ungheni şi Râbniţa proporţia fiind cu mult mai ridicată. Au fost discutaţi 1100 persoane, dintre care 89 fiind condamnaţi în cadrul aşa numitor judecăţi tovărăşeşti. La Combinatul de covoare din Ungheni s-au înregistrat în 1983 peste 600 de absenţe, în cazul a 15 persoane fiind aplicate pedepse disciplinare, alţii 95 fiind concediaţi de la locul de muncă. În Tiraspol, oraş considerat mai sovietizat, situaţia nu era nici pe departe mai bună. În decursul anului 1983, numai în rândurile comuniştilor au fost înregistrate 99 de cazuri de internare în centre de dezalcoolizare. Beţia era invocată ca cea mai importantă cauză care determina încălcarea disciplinei de muncă (90%).
În campania respectivă a fost implicată pe larg miliţia, dar şi organele KGB. La intrarea în oraşe, miliţia oprea transportul şi verifica dacă cei cu pricina nu absentează cumva de la lucru. La Chişinău se controlau actele celor care făceau cumpărături în ziua mare sau frecventau cinematografele şi teatrele. În ciuda propagandei şi măsurilor punitive, din 1984 absentarea în masă de la locul de muncă a luat iarăşi avânt. Regimul n-a înţeles că pe lângă propagandă şi aplicarea pedepselor, oamenii mai trebuiau să fie şi cointeresaţi în rezultatul muncii lor.
