5 iulie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; comentariu: Emil Hurezeanu).
„Cursa tandemurilor politice” .
În plină caniculă „aflăm că PDSR lansează tandemul Ion Iliescu preşedinte – Adrian Năstase, prim ministru. Ni se mai şopteşte însă şi că Năstase tinde să devină candidatul prezidenţial”.
„Un alt cuplu cvasi paradoxal, explicabil probabil tot prin caniculă, este Victor Ciorbea – Radu Vasile. Ciorbea ar urma să devină candidatul la preşedinţie al partidului popular, ar cărui inventator a fost şi al cărui premier ar putea să devină Radu Vasile. Cei doi au în comun câte două excluderi sau demisii şi un eşec, din fruntea unui guvern şi din PNŢCD”.
Sunt personalităţi diametral opune, care ar putea face casă comună bună, cu două condiţii: „cei doi să devină unul singur, şi doar în situaţia în care partidele care-i promovează ar putea să treacă pragul electoral. În ciuda caniculei, ambele ipoteze sunt irealizabile”.
Tandemurile mai faimoase sunt Stolojan – Meleşcanu; Constantinescu – Isărescu, o formulă „în vogă dar vagă”. Preşedintele ar vrea să fie reales şi este în căutarea unui partid; PNŢCD, aliatul natural, este însă în cădere liberă”.
Isărescu nu are, de asemenea, partid şi nu s-a pronunţat încă definitiv şi fără echivoc pentru partenerul de tandem, care i s-a „distribuit în acest bizar algoritm estival ante festum”.
Tandemurile nu sunt decât expresia epuizării politice şi a „jumătăţilor de măsură în politica românească”.