Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:
Republica Moldova a început negocierile pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Chişinăul spune că abolirea vizelor va ajuta la rezolvarea problemei transnistrene. Ce spun experţii, dar şi locuitorii de rând ai regiunii transnistrene despre o asemenea perspectivă, vom afla în minutele următoare.
Începem însă ca de obicei cu ştirile. Colega mea, Diana Răileanu, trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Organizaţia neguvernamentală Promo-Lex se arată îngrijorată de numărul tot mai mare de arestări abuzive şi răpiri de persoane comise de miliţia transnistreană în ultima perioadă. Promo-Lex a cerut autorităţilor moldovene să ia atitudine faţă de un nou caz, al unei tinere de 20 de ani din Bender, Elena Dobroviţcaia, reţinută pe 16 iunie. Preşedintele Promo-Lex, Ion Manole, spune că deţine dovezi incontestabile că fata a fost furată şi ţinută ostatecă de miliţia din Bender, pentru a o şantaja pe mama sa în legătură cu un dosar mai vechi referitor de un accident rutier.
Şi tot săptămâna trecută, mai multe organizaţii neguvernamentale şi-au trimis reprezentanţi în faţa clădirii ambasadei Rusiei din Chişinău, în semn de solidaritate cu părinţii lui Ilie Cazac, un tânăr din Bender, fost angajat al fiscului, pe care autorităţile transnistrene îl acuză de spionaj. Părinţii lui Cazac fac greva foamei în faţa ambasadei, cerând Rusiei să-şi folosească influenţa pentru a le elibera copilul. Ambasadorul Rusiei şi-a exprimat simpatia faţă de părinţii protestatari, dar a insistat că nu are cum să influenţeze deciziile Transnistriei, despre care a spus că funcţionează ca un stat de sine-stătător.
Ministrul moldovean de externe Iurie Leanca a declarat Europei Libere că este optimist că Moldova va urma calea pe care au mers pentru eliminarea vizelor ţările din Balcanii de Vest. În opinia sa, europenizarea Republicii Moldova va constitui un punct de atracţie pentru locuitorii din regiunea transnistreană şi un stimulent pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Ministerul apărarii din Armenia a anunţat că 4 soldaţi armeni au fost omorâţi în enclava Nagorno-Karabach ca „rezultat al luptelor cu grupuri azere de recunoştere înarmate”. Erevanul acuză Baku că ar încerca să împiedice astfel găsirea unei soluţii în conflictului din Nagorno-Karabach. În replică, autorităţi azere au spus că la originea violenţelor se afla faptul că forţele armene ocupă o parte a teritoriului Azerbaidjanului. Ciocnirile au urmat unei întâlniri tripartite de la Sankt-Petersburg între preşedinţii Rusiei, Armeniei şi Azerbaidjanului.
Adjunctul secretarului de stat american Robert Blake a cerut autorităţilor de la Bişkek să creeze condiţiile pentru reîntoarcerea sutelor de mii de refugiaţi uzbeci, forţaţi să părăsească sudul Kirghistanului ca urmare a violentelor etnice dintre majoritatea kirghiză şi minoritatea uzbecă. Robert Blake a promis un ajutor umanitar de 32 de milioane de dolari pentru a ajuta la normalizarea situaţiei. Numărul refugiaţilor uzbeci este de aproximativ 400 de mii, dintre care 100 de mii au reuşit să ajungă în Uzbekistanul vecin. Kirghistanul a ţinu trei zile de doliu naţional pentru victimele violenţelor. Autorităţile spun că numărul morţilor ar putea fi de 10 ori mai mare, decât estimarea oficială de 200. Noua putere a dat vina pentru violenţele recente pe forţele loiale fostului preşedinte alungat Kurmanbek Bakiev, aflat în exil în Belarus. Bakiev respinge acuzaţiile. Comunitatea internaţională cere Bişkekului să întreprindă de urgenţă o investigaţie independentă asupra cauzelor violenţelor.
Grupările pentru apărarea drepturilor omului în Cecenia au anunţat că femeile cecene sunt expuse unor atacuri cu vopsea pentru că nu ar umbla înveşmântate cu voalul islamic tradiţional. Atacurile sunt executate de oameni în uniforma miliţiilor loiale liderului pro-moscovit Ramzan Kadîrov. Potrivit mediilor de informare cel puţin 12 atacuri de acest gen au avut loc în ultimele zile. La Groznii şi Gudermes au fost răspândite mesaje tipărite ameninţând femeile care nu poartă îmbrăcăminte conformă codului islamic.
Preşedintele Rusiei Dmitri Medevedev a declarat la Forumul Economic Internaţional de la Sankt-Petersburg că ţara sa are nevoie urgentă de investiţii străine pentru a-şi putea reveni din punct de vedere economic. Medevedev a mai spus şi că ţara sa este hotarâtă să facă reforme economice. Premierul Vladimir Putin nu a participat la Forumul de la Sankt-Petersburg.
Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a cerut într-o scrisoare deschisă adresată liderilor ţărilor din Grupul celor 20, în ajunul summitului G-20 din Toronto, să colaboreze cu Statele Unite şi să facă împreună eforturi pentru a-şi salva şi întări economiile. Între timp, liderii Uniunii Europene au căzut de acord la un summit la Bruxelles să întărească regulile bugetare şi să-şi coordoneze mai strâns politica economică pentru a preveni repetarea crizei datoriilor din zona euro. Ei au aprobat sancţiuni mai aspre pentru ţările care nu respectă ţintele deficitelor bugetare şi au convenit ca guvernele să trimită Comisiei Europene bugetele naţionale pentru examinare, înainte de dezbaterea lor de către parlamente. Liderii europeni au mai spus că vor propune la summitul Grupului 20 introducerea unei taxe pentru tranzacţiile financiare. Totodată, la summitul de la Bruxelles s-a dat undă verde Estoniei să devină a 17-ea ţară membră a zonei euro la 1 ianuarie 2011, iar Islandei să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.
Aşadar, cu doi ani în urma Ucrainei şi cu cinci ani după Federaţia Rusă, Republica Moldova a început oficial, pe 15 iunie 2010, negocierile privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Decalajul se pare însă nu descurajează autorităţile, care spun că în multe privinţe ar fi chiar înaintea celor două ţări şi că discuţiile privind abolirea vizelor pentru Rusia înaintea tuturor celorlalte foste republici sovietice ar putea doar să mobilizeze Chişinăul şi să accelereze ritmul reformelor. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a declarat că Chişinăul va urma calea pe care au mers Balcanii de Vest, Macedonia, bunăoară, obţinând ridicarea vizelor în mai puţin de doi ani.
Iurie Leancă şi Štefan FüleIurie Leancă: „Astăzi încă e devreme să vorbim despre termeni foarte precişi, ceea ce este foarte important este că nu suntem primii care vom parcurge acest proces. Există anumite experienţe deja ale ţărilor din Balcanii de Vest, este foarte important ca acest dialog privind vizele să-l punem exact în acelaşi context pe care l-au avut Macedonia, Serbia sau Muntenegru şi putem să ne reperăm la viteza pe care dânşii au avut-o mişcându-se în acest sens. Noi mai avem câteva faze foarte importante de parcurs din momentul în care am demarat acest dialog care ne va permite să ajungem la un regim fără de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, care vor vrea să se deplaseze în spaţiul Shengen, în spaţiul european, şi în acest sens am avut discuţii foarte punctuale cu colegii din Comisia Europeană informându-i ce am făcut până acum. Au fost foarte impresionaţi. Le-am prezentat în scris tot ce am reuşit până acum, dar şi paşii următori.”
Radu Benea: Experţi şi diplomaţi europeni spun că la Bruxelles s-a format un grup de ţări, printre ele şi Germania, care susţin că nici un stat din aşa-numitul Parteneriat Estic nu ar trebui să obţină un regim de vize mai liberal, decât cel pe care Uniunea Europeană îl va oferi Rusiei. Alte ţări însă, între care Polonia, România, câteva state nordice şi cele baltice, susţin că Rusia nu trebuie să avanseze înaintea unor ţări ca Ucraina şi Moldova în domeniul vizelor.
Witold Rodkiewicz, analist la Centrul pentru Studii Estice de la Varşovia, crede că acestei dispute geopolitice se adaugă şi o altă problemă, ce ar reduce considerabil din şansele obţinerii de către Moldova, în viitorul apropiat, a dreptului de a călători fără vize în Europa.
Witold Rodkiewicz: „Vă puteţi imagina că Uniunea Europeană va elimina vizele pentru cetăţenii unei ţări care nu-şi controlează graniţa? Exclus! Cât nu se rezolvă problema transnistreană, Moldova nu are nici o şansă de europenizare”.
Radu Benea: a declarat Europei Libere expertul polonez. Şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, are însă o altă părere.
Iurie Leancă: „În ceea ce priveşte existenţa conflictului transnistrean şi o consecinţă a acestui conflict, faptul că nu controlăm încă un segment important din frontiera estică a Republicii Moldova, nu este un impediment. Vă spun asta în cunoştinţă de cauză şi cu toată responsabilitatea. Există şi alte situaţii comparabile cu situaţia pe care o avem noi, dar aceste ţări deja beneficiază de regim fără de vize. Este adevărat că prezenţa conflictului şi faptul că nu controlăm noi frontiera complică puţin lucrurile, dar există soluţii, precedente în acest sens, în linii mari ştim ce trebuie să facem, avem o înţelegere bună în acest sens cu partenerii europeni şi nu va constitui acest impediment o barieră în obţinerea unui regim fără de vize”.
Radu Benea: ministrul moldovean de externe spune că la Bruxelles există şi înţelegerea că problema transnistreană poate fi rezolvată mai uşor dacă malul drept al Nistrului va deveni mai atractiv pentru locuitorii regiunii transnistrene.
Iurie Leancă: „Doar odată cu modernizarea, europenizarea malului drept al Republicii Moldova se va crea un pol de atractivitate pentru concetăţenii noştri care locuiesc pe malul stâng al râului Nistru. Sunt convins că şi regimul fără de vize la care vom ajunge într-o perspectivă deloc îndepărtată, va juca un anumit rol în acest sens, mobilizându-i şi făcându-i să înţeleagă mult mai bine pe concetăţenii noştri din Transnistria care-i avantajul convieţuirii în cadrul unui stat, Republica Moldova”.
Radu Benea: a declarat Europei Libere ministrul de externe Iurie Leancă.
Expertul de la Chişinău Victor Chirilă crede că impedimentele, aparent insurmontabile, pe care le creează ne-soluţionarea conflictului pot fi totuşi depăşite.
Victor ChirilăVictor Chirilă: „Problema transnistreană nu este un obstacol. Dacă problema transnistreană ar fi fost un obstacol, nu am fi ajuns la demararea dialogului privind eliminarea vizelor. Mai mult, ambele părţi realizează că acest subiect – Transnistria – poate crea anumite incomodităţi. De exemplu, primul domeniu în care autorităţile noastre, împreună cu Bruxellesul, trebuie să găsească o soluţie este securitatea documentelor eliberate autorităţile transnistrene, în baza cărora cetăţenii noştri din Transnistria pot obţine paşapoarte biometrice în Republica Moldova. De exemplu: actualmente, cetăţenii noştri care locuiesc în Transnistria pot obţine paşaport biometric fie în baza certificatului de naştere eliberat pe timpurile sovietice, fie în baza certificatului de naştere eliberat de actualele autorităţi. Deci, cum putem noi să fim siguri că acest certificat de naştere eliberat de autorităţile transnistrene este unul sigur, deci nu este unul fals? Şi aici trebuie să găsim o soluţie, pentru că în caz contrar ne putem aştepta ca unii cetăţeni străini din Ucraina, Rusia şi alte republici din spaţiul CSI pot obţine un certificat de naştere fals, în baza căruia pot obţine un document, un paşaport biometric din Republica Moldova, care să-i permită să călătorească liber în spaţiul Uniunii Europene”.
Radu Benea: o altă problemă pe care Chşinăul şi Bruxellesul deja o discută, potrivit lui Victor Chirilă, este securizarea frontierei pe segmentul transnistrean. Introducerea unor măsuri sporite de combatere a migraţiei ilegale şi a contrabandei la hotarul administrativ cu regiunea transnistreană, bunăoară a unor posturi vamale şi de poliţie mobile, ar putea pune în pericol măsurile de încredere între cele două maluri ale Nistrului sau ar putea nemulţumi anumiţi mediatori în procesul reglementării. Şi atunci, spune expertul, asemenea măsuri trebuie bine cântărite şi coordonate şi cu Uniunea Europeană, şi cu mediatorii, şi chiar cu regiunea transnistreană, care trebuie să vadă foarte limpede ce beneficii va avea de pe urma libertăţii de a călători fără vize în Uniunea Europeană cu paşaport moldovenesc.
Am întrebat-o pe jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, cum ar putea fi percepută în Transnistria „atractivitatea” măsurilor de încredere despre care vorbeşte Chişinăul, inclusiv a liberalizării regimului de vize?
Natalia ScurtulNatalia Scurtul: „Pentru locuitorii Transnistriei, aceşti paşi întreprinşi cu sopul de a crea o imagine atractivă malului drept al Nistrului sunt ceva efemer şi greu de sesizat. Poate că această percepţie se va schimba, dacă oamenii vor simţi că sunt întreprinse măsuri reale, cu impact direct asupra vieţii lor cotidiene, cum ar fi spre exemplu reluarea circulaţiei trenurilor de pasageri prin Trasnistria sau recunoaşterea reciprocă a unor acte. Însă aşa cum astăzi avem mai multe discuţii decât fapte concrete, impresia mea este că pentru locuitorii Transnistriei aceste negocieri demarate la Luxembourg pentru liberalizarea regimului de vize reprezintă un lucru abstract şi care nu-i vizează în nici un fel”.
Radu Benea: opinia Nataliei Scurtul, redactor la publicaţia „Profsojuznye Vesti” din Tiraspol. Am încercat să aflăm şi ce cred locuitori de rând din Tiraspol şi Bender despre eventualele beneficii pe care ar putea să le-o ofere perspectiva călătoriilor fără vize în Uniunea Europeană cu paşaport moldovenesc.
„Ar fi grozav desigur să călătoreşti fără vize. Mai puţine probleme. Poţi să călătoreşti în Europa. Este un mare avantaj. Însă eu vreau să învăţ în Rusia şi dacă va trebui să renunţ pentru asta la cerăţenia rusă, în favoarea celei moldoveneşti, atunci nu-mi convine”.
„Noi oricum putem să mergem fără piedici în Moldova. Nu ştiu. Personal, totuşi aş vrea să călătoresc mai mult prin Europa, decât şi Rusia”.
„Din punct de vedere politic, moral şi uman suntem deja atât de departe unii de alţii, încât nu ne vom reuni niciodată. Ei n-or să ne cumpere. Nu ne vom întoarce înapoi. Eu cred că deja vreo 70 la sută din populaţia Transnistriei are paşapoarte ruseşti şi toţi pot deja călători prin mijlocirea Rusiei. Eu cred că toate aceste măsuri din partea Chişinăului sau a Europei nu vor schimba nimic. Trenul a plecat deja, domnilor moldoveni”.
„Sunt businessman şi pentru mine nu e o problemă să călătoresc cu viză sau fără viză. Cred însă că toate aceste măsuri de apropiere sunt fără rost, pentru că noi suntem diferiţi. Spre exemplu, eu merg des la Chişinău. Am acolo mulţi prieteni şi cunoscuţi, însă noi suntem diferiţi. Probabil că noi suntem mai rusificaţi, eu cred, şi am fost aşa mereu, încă din vremea URSS”.
„N-ar fi rău să putem călători în Europa fără vize. Viitorul meu apropiat mi-l văd în Rusia. Dar, fiecare îşi are un vis şi visul meu este să ajung cel puţin în America, să văd cum trăieşte acolo lumea acolo, mai ales după o perioadă de şedere în Rusia şi voi putea să compar şi nivelul de trai şi în general cum se trăieşte în Statele Unite”.
Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Republica Moldova a început negocierile pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Chişinăul spune că abolirea vizelor va ajuta la rezolvarea problemei transnistrene. Ce spun experţii, dar şi locuitorii de rând ai regiunii transnistrene despre o asemenea perspectivă, vom afla în minutele următoare.
Începem însă ca de obicei cu ştirile. Colega mea, Diana Răileanu, trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Organizaţia neguvernamentală Promo-Lex se arată îngrijorată de numărul tot mai mare de arestări abuzive şi răpiri de persoane comise de miliţia transnistreană în ultima perioadă. Promo-Lex a cerut autorităţilor moldovene să ia atitudine faţă de un nou caz, al unei tinere de 20 de ani din Bender, Elena Dobroviţcaia, reţinută pe 16 iunie. Preşedintele Promo-Lex, Ion Manole, spune că deţine dovezi incontestabile că fata a fost furată şi ţinută ostatecă de miliţia din Bender, pentru a o şantaja pe mama sa în legătură cu un dosar mai vechi referitor de un accident rutier.
Şi tot săptămâna trecută, mai multe organizaţii neguvernamentale şi-au trimis reprezentanţi în faţa clădirii ambasadei Rusiei din Chişinău, în semn de solidaritate cu părinţii lui Ilie Cazac, un tânăr din Bender, fost angajat al fiscului, pe care autorităţile transnistrene îl acuză de spionaj. Părinţii lui Cazac fac greva foamei în faţa ambasadei, cerând Rusiei să-şi folosească influenţa pentru a le elibera copilul. Ambasadorul Rusiei şi-a exprimat simpatia faţă de părinţii protestatari, dar a insistat că nu are cum să influenţeze deciziile Transnistriei, despre care a spus că funcţionează ca un stat de sine-stătător.
Ministrul moldovean de externe Iurie Leanca a declarat Europei Libere că este optimist că Moldova va urma calea pe care au mers pentru eliminarea vizelor ţările din Balcanii de Vest. În opinia sa, europenizarea Republicii Moldova va constitui un punct de atracţie pentru locuitorii din regiunea transnistreană şi un stimulent pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Ministerul apărarii din Armenia a anunţat că 4 soldaţi armeni au fost omorâţi în enclava Nagorno-Karabach ca „rezultat al luptelor cu grupuri azere de recunoştere înarmate”. Erevanul acuză Baku că ar încerca să împiedice astfel găsirea unei soluţii în conflictului din Nagorno-Karabach. În replică, autorităţi azere au spus că la originea violenţelor se afla faptul că forţele armene ocupă o parte a teritoriului Azerbaidjanului. Ciocnirile au urmat unei întâlniri tripartite de la Sankt-Petersburg între preşedinţii Rusiei, Armeniei şi Azerbaidjanului.
Adjunctul secretarului de stat american Robert Blake a cerut autorităţilor de la Bişkek să creeze condiţiile pentru reîntoarcerea sutelor de mii de refugiaţi uzbeci, forţaţi să părăsească sudul Kirghistanului ca urmare a violentelor etnice dintre majoritatea kirghiză şi minoritatea uzbecă. Robert Blake a promis un ajutor umanitar de 32 de milioane de dolari pentru a ajuta la normalizarea situaţiei. Numărul refugiaţilor uzbeci este de aproximativ 400 de mii, dintre care 100 de mii au reuşit să ajungă în Uzbekistanul vecin. Kirghistanul a ţinu trei zile de doliu naţional pentru victimele violenţelor. Autorităţile spun că numărul morţilor ar putea fi de 10 ori mai mare, decât estimarea oficială de 200. Noua putere a dat vina pentru violenţele recente pe forţele loiale fostului preşedinte alungat Kurmanbek Bakiev, aflat în exil în Belarus. Bakiev respinge acuzaţiile. Comunitatea internaţională cere Bişkekului să întreprindă de urgenţă o investigaţie independentă asupra cauzelor violenţelor.
Grupările pentru apărarea drepturilor omului în Cecenia au anunţat că femeile cecene sunt expuse unor atacuri cu vopsea pentru că nu ar umbla înveşmântate cu voalul islamic tradiţional. Atacurile sunt executate de oameni în uniforma miliţiilor loiale liderului pro-moscovit Ramzan Kadîrov. Potrivit mediilor de informare cel puţin 12 atacuri de acest gen au avut loc în ultimele zile. La Groznii şi Gudermes au fost răspândite mesaje tipărite ameninţând femeile care nu poartă îmbrăcăminte conformă codului islamic.
Preşedintele Rusiei Dmitri Medevedev a declarat la Forumul Economic Internaţional de la Sankt-Petersburg că ţara sa are nevoie urgentă de investiţii străine pentru a-şi putea reveni din punct de vedere economic. Medevedev a mai spus şi că ţara sa este hotarâtă să facă reforme economice. Premierul Vladimir Putin nu a participat la Forumul de la Sankt-Petersburg.
Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a cerut într-o scrisoare deschisă adresată liderilor ţărilor din Grupul celor 20, în ajunul summitului G-20 din Toronto, să colaboreze cu Statele Unite şi să facă împreună eforturi pentru a-şi salva şi întări economiile. Între timp, liderii Uniunii Europene au căzut de acord la un summit la Bruxelles să întărească regulile bugetare şi să-şi coordoneze mai strâns politica economică pentru a preveni repetarea crizei datoriilor din zona euro. Ei au aprobat sancţiuni mai aspre pentru ţările care nu respectă ţintele deficitelor bugetare şi au convenit ca guvernele să trimită Comisiei Europene bugetele naţionale pentru examinare, înainte de dezbaterea lor de către parlamente. Liderii europeni au mai spus că vor propune la summitul Grupului 20 introducerea unei taxe pentru tranzacţiile financiare. Totodată, la summitul de la Bruxelles s-a dat undă verde Estoniei să devină a 17-ea ţară membră a zonei euro la 1 ianuarie 2011, iar Islandei să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.
Aşadar, cu doi ani în urma Ucrainei şi cu cinci ani după Federaţia Rusă, Republica Moldova a început oficial, pe 15 iunie 2010, negocierile privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Decalajul se pare însă nu descurajează autorităţile, care spun că în multe privinţe ar fi chiar înaintea celor două ţări şi că discuţiile privind abolirea vizelor pentru Rusia înaintea tuturor celorlalte foste republici sovietice ar putea doar să mobilizeze Chişinăul şi să accelereze ritmul reformelor. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a declarat că Chişinăul va urma calea pe care au mers Balcanii de Vest, Macedonia, bunăoară, obţinând ridicarea vizelor în mai puţin de doi ani.
Radu Benea: Experţi şi diplomaţi europeni spun că la Bruxelles s-a format un grup de ţări, printre ele şi Germania, care susţin că nici un stat din aşa-numitul Parteneriat Estic nu ar trebui să obţină un regim de vize mai liberal, decât cel pe care Uniunea Europeană îl va oferi Rusiei. Alte ţări însă, între care Polonia, România, câteva state nordice şi cele baltice, susţin că Rusia nu trebuie să avanseze înaintea unor ţări ca Ucraina şi Moldova în domeniul vizelor.
Witold Rodkiewicz, analist la Centrul pentru Studii Estice de la Varşovia, crede că acestei dispute geopolitice se adaugă şi o altă problemă, ce ar reduce considerabil din şansele obţinerii de către Moldova, în viitorul apropiat, a dreptului de a călători fără vize în Europa.
Radu Benea: a declarat Europei Libere expertul polonez. Şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, are însă o altă părere.
Iurie Leancă: „În ceea ce priveşte existenţa conflictului transnistrean şi o consecinţă a acestui conflict, faptul că nu controlăm încă un segment important din frontiera estică a Republicii Moldova, nu este un impediment. Vă spun asta în cunoştinţă de cauză şi cu toată responsabilitatea. Există şi alte situaţii comparabile cu situaţia pe care o avem noi, dar aceste ţări deja beneficiază de regim fără de vize. Este adevărat că prezenţa conflictului şi faptul că nu controlăm noi frontiera complică puţin lucrurile, dar există soluţii, precedente în acest sens, în linii mari ştim ce trebuie să facem, avem o înţelegere bună în acest sens cu partenerii europeni şi nu va constitui acest impediment o barieră în obţinerea unui regim fără de vize”.
Radu Benea: ministrul moldovean de externe spune că la Bruxelles există şi înţelegerea că problema transnistreană poate fi rezolvată mai uşor dacă malul drept al Nistrului va deveni mai atractiv pentru locuitorii regiunii transnistrene.
Iurie Leancă: „Doar odată cu modernizarea, europenizarea malului drept al Republicii Moldova se va crea un pol de atractivitate pentru concetăţenii noştri care locuiesc pe malul stâng al râului Nistru. Sunt convins că şi regimul fără de vize la care vom ajunge într-o perspectivă deloc îndepărtată, va juca un anumit rol în acest sens, mobilizându-i şi făcându-i să înţeleagă mult mai bine pe concetăţenii noştri din Transnistria care-i avantajul convieţuirii în cadrul unui stat, Republica Moldova”.
Radu Benea: a declarat Europei Libere ministrul de externe Iurie Leancă.
Expertul de la Chişinău Victor Chirilă crede că impedimentele, aparent insurmontabile, pe care le creează ne-soluţionarea conflictului pot fi totuşi depăşite.
Radu Benea: o altă problemă pe care Chşinăul şi Bruxellesul deja o discută, potrivit lui Victor Chirilă, este securizarea frontierei pe segmentul transnistrean. Introducerea unor măsuri sporite de combatere a migraţiei ilegale şi a contrabandei la hotarul administrativ cu regiunea transnistreană, bunăoară a unor posturi vamale şi de poliţie mobile, ar putea pune în pericol măsurile de încredere între cele două maluri ale Nistrului sau ar putea nemulţumi anumiţi mediatori în procesul reglementării. Şi atunci, spune expertul, asemenea măsuri trebuie bine cântărite şi coordonate şi cu Uniunea Europeană, şi cu mediatorii, şi chiar cu regiunea transnistreană, care trebuie să vadă foarte limpede ce beneficii va avea de pe urma libertăţii de a călători fără vize în Uniunea Europeană cu paşaport moldovenesc.
Am întrebat-o pe jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, cum ar putea fi percepută în Transnistria „atractivitatea” măsurilor de încredere despre care vorbeşte Chişinăul, inclusiv a liberalizării regimului de vize?
Radu Benea: opinia Nataliei Scurtul, redactor la publicaţia „Profsojuznye Vesti” din Tiraspol. Am încercat să aflăm şi ce cred locuitori de rând din Tiraspol şi Bender despre eventualele beneficii pe care ar putea să le-o ofere perspectiva călătoriilor fără vize în Uniunea Europeană cu paşaport moldovenesc.
„Ar fi grozav desigur să călătoreşti fără vize. Mai puţine probleme. Poţi să călătoreşti în Europa. Este un mare avantaj. Însă eu vreau să învăţ în Rusia şi dacă va trebui să renunţ pentru asta la cerăţenia rusă, în favoarea celei moldoveneşti, atunci nu-mi convine”.
„Noi oricum putem să mergem fără piedici în Moldova. Nu ştiu. Personal, totuşi aş vrea să călătoresc mai mult prin Europa, decât şi Rusia”.
„Din punct de vedere politic, moral şi uman suntem deja atât de departe unii de alţii, încât nu ne vom reuni niciodată. Ei n-or să ne cumpere. Nu ne vom întoarce înapoi. Eu cred că deja vreo 70 la sută din populaţia Transnistriei are paşapoarte ruseşti şi toţi pot deja călători prin mijlocirea Rusiei. Eu cred că toate aceste măsuri din partea Chişinăului sau a Europei nu vor schimba nimic. Trenul a plecat deja, domnilor moldoveni”.
„Sunt businessman şi pentru mine nu e o problemă să călătoresc cu viză sau fără viză. Cred însă că toate aceste măsuri de apropiere sunt fără rost, pentru că noi suntem diferiţi. Spre exemplu, eu merg des la Chişinău. Am acolo mulţi prieteni şi cunoscuţi, însă noi suntem diferiţi. Probabil că noi suntem mai rusificaţi, eu cred, şi am fost aşa mereu, încă din vremea URSS”.
„N-ar fi rău să putem călători în Europa fără vize. Viitorul meu apropiat mi-l văd în Rusia. Dar, fiecare îşi are un vis şi visul meu este să ajung cel puţin în America, să văd cum trăieşte acolo lumea acolo, mai ales după o perioadă de şedere în Rusia şi voi putea să compar şi nivelul de trai şi în general cum se trăieşte în Statele Unite”.
Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
