Lupta cu alcoolismul a fost o temă recurentă în Uniunea Sovietică. Sunt cunoscute celebrele zastolia (sărbători) organizate de Stalin la Kremlin sau la vila sa de la Kunţevo, de lângă Moscova. Odată cu venirea la putere, Gorbaciov înţelege că ebrietatea şi consumul excesiv de alcool sunt o piedică importantă pentru realizarea reformelor sale. Astfel, la 7 mai 1985, CC al PCUS adoptă un decret în această privinţă, publicat de către ziarul Pravda pe 17 mai.
Decretul trece în revista starea dezastruoasă în Uniunea Sovietică relativ la consumul de alcool şi propune o serie de măsuri pentru eradicarea acestui flagel social care risca, din perspectiva regimului, să compromită din punct de vedere moral partidul şi ideea comunistă. Una dintre măsurile prevăzute era pedepsirea celor care abuzează de alcool, mai ales a membrilor de partid.
Altă metodă era intensificarea propagandei pentru un mod de viaţă sănătos, sensibilizarea opiniei publice despre pericolele consumului excesiv de alcool, introducerea pe larg a aşa numitor nunţi comsomoliste, fără alcool. Specificul acestei campanii, prin comparaţie cu cele anterioare, din 1958 şi 1972, era că trebuia redus la minim producerea băuturilor spirtoase prin distrugerea masivă a viilor. Astfel, din 1985 până în 1987, au fost distruse 30 % plantaţii viticole, mai mult decât cele distruse în cadrul operaţiilor militare din timpul celui de-al doilea război mondial. Au suferit mai ales exploatările de viţă de vie din Georgia, sudul Rusiei şi Moldova.
Rezultatele acestei campanii au fost controversate. Pe de-o parte, s-a ridicat semnificativ nivelul natalităţii cu jumătate de milion de copii pe an, s-a mărit durata vieţii bărbaţilor cu aproape 3 ani, disciplina de muncă s-a ameliorat. Pe de altă parte, au apărut efecte colaterale negative, precum toxicomania, accentuarea deficitului de zahăr şi dulciuri, folosite în epocă la producerea ţuicii. Statul sovietic pierdea anual aproape jumătate din veniturile sale de la industria alimentară (de la 60 la 36 mld. ruble), ceea ce a accentuat şi mai mult criza economică a regimului.
Datorită acestei reforme bine intenţionate dar prost gestionate, Gorbaciov a fost supranumit de către poporul însetat de alcool, mineralnyi sekretari. Iar la noi, în Moldova, a devenit celebru şlagărul regretatului Nicolae Sulac: moldovanul cum n-o dai, n-a făcut nuntă cu ceai, Nici cu ceai, dar nici cu soc, Nu mai pot să dau Noroc!
Decretul trece în revista starea dezastruoasă în Uniunea Sovietică relativ la consumul de alcool şi propune o serie de măsuri pentru eradicarea acestui flagel social care risca, din perspectiva regimului, să compromită din punct de vedere moral partidul şi ideea comunistă. Una dintre măsurile prevăzute era pedepsirea celor care abuzează de alcool, mai ales a membrilor de partid.
Altă metodă era intensificarea propagandei pentru un mod de viaţă sănătos, sensibilizarea opiniei publice despre pericolele consumului excesiv de alcool, introducerea pe larg a aşa numitor nunţi comsomoliste, fără alcool. Specificul acestei campanii, prin comparaţie cu cele anterioare, din 1958 şi 1972, era că trebuia redus la minim producerea băuturilor spirtoase prin distrugerea masivă a viilor. Astfel, din 1985 până în 1987, au fost distruse 30 % plantaţii viticole, mai mult decât cele distruse în cadrul operaţiilor militare din timpul celui de-al doilea război mondial. Au suferit mai ales exploatările de viţă de vie din Georgia, sudul Rusiei şi Moldova.
Rezultatele acestei campanii au fost controversate. Pe de-o parte, s-a ridicat semnificativ nivelul natalităţii cu jumătate de milion de copii pe an, s-a mărit durata vieţii bărbaţilor cu aproape 3 ani, disciplina de muncă s-a ameliorat. Pe de altă parte, au apărut efecte colaterale negative, precum toxicomania, accentuarea deficitului de zahăr şi dulciuri, folosite în epocă la producerea ţuicii. Statul sovietic pierdea anual aproape jumătate din veniturile sale de la industria alimentară (de la 60 la 36 mld. ruble), ceea ce a accentuat şi mai mult criza economică a regimului.
Datorită acestei reforme bine intenţionate dar prost gestionate, Gorbaciov a fost supranumit de către poporul însetat de alcool, mineralnyi sekretari. Iar la noi, în Moldova, a devenit celebru şlagărul regretatului Nicolae Sulac: moldovanul cum n-o dai, n-a făcut nuntă cu ceai, Nici cu ceai, dar nici cu soc, Nu mai pot să dau Noroc!
