19 mai 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Parlamentul amînă ratificarea Tratatului moldo-ucrainean.
Dan Ionescu: Astăzi mediile de informare au continuat să pună în circulaţie ecouri la vizita oficială, pe care ministrul de Externe, Nicolae Tăbăcaru, a efectuat-o la începutul săptămânii curente la Kiev. Agenţia de ştiri BASA-press scrie că Ucraina şi-a anunţat disponibilitatea să ofere forţe de menţinere a păcii pentru a urgenta procesul de soluţionare a diferendumului transnistrean. Potrivit lui Tăbăcaru, însă, Republica Moldova ar prefera dislocarea în Transnistria a unor trupe de menţinere a păcii din unele ţări occidentale. Printre obiectivele urmăritele de către ministrul de Externe moldovean s-a numărat şi acela de a pregăti apropiata vizită oficială a preşedintelui Petru Lucinschi în Ucraina.
Iată, însă, că numai la o zi de la prezentarea unei imagini finalmente pozitive a relaţiilor moldo-ucrainene de către Nicolae Tăbăcaru, Parlamentul a ţinut să administreze un duş rece celor suferind de prea mult optimism. Vineri Legislativul a decis amânarea sine die a dezbaterilor asupra tratatului dintre cele două state privitor la delimitarea frontierei. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Parlamentul a decis astăzi să excludă de pe ordinea de zi a viitoarelor şedinţe în plen, pe un termen nelimitat, chestiunea privind ratificarea Tratatului între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat. Într-o şedinţă cu uşile închise, parlamentarii l-au audiat în această problemă pe ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Tăbăcaru. După încheierea acesteea, ministrul, dar şi deputaţii au refuzat să facă declaraţii pentru presă. Totuşi, după cum au recunoscut mai mulţi parlamentari, dezbaterile au decurs furtunos.
Surse din Parlament ne-au comunicat, că împotriva ratificării tratatului s-au pronunţat Partidul Forţelor Democratice, Partidul Popular Creştin Democrat, grupul parlamentar al Convenţiei Democrate şi chiar unii dintre deputaţii comunişti. Se pare, că documentul nu este susţinut nici de majoritatea deputaţilor declaraţi independenţi. Aceleeaşi surse afirmă, că în cadrul şedinţei, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, liderul Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, a insistat asupra ratificării documentului, argumentând că nevotarea lui ar prejudicia grav relaţiile cu statul ucrainean. În favoarea ratificării tratatului s-au pronunţat şi majoritatea deputaţilor comunişti.
Unii dintre aceştea sunt, însă, nemulţumiţi de faptul, că la negocierea asupra frontierei comune nu au fost admişi reprezentanţii republicii transnistrene autoproclamate, ceea ce, în opinia lor, ar putea determina administraţia de la Tiraspol să nu recunoască documentul. Pe de altă parte, Convenţia Democrată consideră, că existenţa unui asemenea tratat cu Ucraina ar întări controlul al porţiunii de frontieră, asupra căruia Chişinăul nu-l are în prezent. Deputaţi din acest grup parlamentar au amintit, că şi Ucraina nu a ratificat până în prezent tratatul de bază cu Republica Moldova, semnat acum câţiva ani.
Cele mai aprinse dezbateri le-a provocat protocolul adiţional la tratatul privind frontiera de stat cu privire la transmiterea în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni, în regiunea localităţii Palanca, precum şi a sectorului de teren, prin care trece acesta şi regimul lor de exploatare. Porţiunea de autostradă are o lungime de 7,77 de kilometri, cu o lăţime medie de 23 de metri şi separă Palanca de moşiile sale, asigurând spre ele doar o singură cale de acces. Pe întregul sector, după cum se spune în protocol, acţionează jurisdicţia Ucrainei.
Grupurile parlamentare ce s-au împotrivit ratificării tratatului, consideră, că votarea acestuia în formula propusă ar însemna o cedare de teritoriu şi o încălcare a principiului suveranităţii Republicii Moldova, deoarece nu conţine nici o menţiune, că Ucraina ar transmite ceva în schimb. Nu se facre referire nici la alte porţiuni, aflate de mai mulţi ani în litigiu: accesul la Dunăre a Republicii Moldova din preajma construcţiei Terminalului de la Giurgiuleşti, restricţionat cândva de partea ucraineană, şi terenurile de lângă localitatea Basarabeasca, unde se află un important nod feroviar.
Se ştie, însă, că Ucraina a insistat asupra preluării sectorului de şosea de la Palanca, deoarece el ar facilita legătura dintre unităţile militare, amplasate în regiunea Odesa, şi restul ţării. Unii deputaţi au remarcat, că deşi protocolul adiţional menţionează, că transportarea pe sectorul menţionat a muniţiilor, substanţelor radioactive şi a materialelor chimio-biologice se efectuează numai după informarea organelor competente de la Chişinău, de fapt, nu pot exista garanţii în acest sens, de vreme ce această porţiune de şosea se află exclusiv sub jurisdicţia Ucrainei.
Să adăugăm, că parlamentarii au cerut să fie invitat la audierile de astăzi preşedintele Petru Lucinschi, însă acesta nu s-a prezentat. Şeful statului a semnat Tratatul cu privire la frontieră cu omologul său ucrainean, Leonid Cucima, la 18 august 1999. Recent Rada supremă a Ucrainei a ratificat acest document. În final deputaţii au decis să continue audierile şi să formeze un grup, care să se documenteze pe teren asupra situaţiei din localitatea Palanca.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Tot astăzi, s-a înregistrat un nou episod în interminabila încercare a puterilor dintre Preşedinţie şi Parlament. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Petru Lucinschi, Anatol Golea a comentat, pentru agenţia de ştiri rusă Interfax, decizia Parlamentului de a respinge o serie de amendamente la Codul electoral, propuse de preşedintele Lucinschi, după adoptarea legii de către Parlament în luna aprilie. Potrivit domnului Golea, preşedintele este nevoit acum să semneze documentul, în conformitate cu procedurile prevăzute de Constituţie, dar va ataca legea la Curtea Constituţională, de îndată ce aceasta va intra în vigoare.
Principala obiecţie a Preşedinţiei priveşte interdicţia publicităţii electorale în mediile de informare cu participare străină, înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Interfax îl citează pe Golea cu reamarca: „Este de neînţeles de ce Parlamentul încearcă să trateze diferit pe jurnaliştii autohtoni faţă de cei străini”.
Şi pentru că a venit vorba de jurnaliştii moldoveni, să notăm, că astăzi, la congresul Uniunii jurnaliştilor din Republica Moldova, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu o eventuală venire la putere a majorităţii comuniste. Agenţia de ştiri Infotag îl citează pe domnul Diacov cu cuvintele: „Noi toţi trebuie să prevenim acest lucru acum, căci altfel va fi prea târziu.”
