3 mai 2010
Actualitatea Romaneasca, opinii, analize, comentarii. (Moderator: Radu Călin Cristea; comentariu: Emil Hurezeanu).
Evocări ale personalităților de la Europa Liberă.
Emil Hurezeanu, cu ocazia Zilei libertătii presei, evocă cîteva personalităţi care nu mai trăiesc şi care, de la microfonul Europei Libere, au luptat pentru a transmite ascultătorilor informaţii adevărate şi necenzurate.
„Libertatea presei este o premiză şi o achizitie a democraţiei în acelaşi timp. Democraţia a început şi în Romania in 1990 prin eliberarea presei. Televiziunea Romana Liberă, Scînteia Liberă, Tineretul liber... se numeau mai toate publicaţiile acelor zile.”(...)
„Libertatea presei este un ferment al democraţiei: democraţia politică, democraţia societăţii, societatea civilă în democraţie, democraţia instituţională, raporturile între cetăţean şi stat, comunicarea politică şi socială, toate au de cîştigat prin libertatea presei.” (...)
„Europa Libera a fost postul de radio care, cu decenii înainte de ruptura, de transformările din 1989, practica libertatea presei spre Romania şi în limba romana. Atunci, exercitarea libertăţii presei chiar de la distanţă, chiar şi pe unde scurte, a însemnat un risc, nu doar un privilegiu şi o obligaţie a celor liberi să practice libertatea presei. Acest risc s-a transformat pentru multi din slujitorii eminenţii ai microfonului acestui post de radio într-o tragedie personală. Mă gîndesc în primul rînd la foştii noştri colegi, Cornel Chiriac, Emil Georgescu, la Noel Bernard, şi nu în ultimul rînd, la Vlad Georgescu.
Cornel Chiriac a fost omul care, la sfîrşitul anilor 60, apoi, pînă la asasinarea sa în 1975 într-un parc munchenez a transformat cultura muzicii pop şi rock într-un mijloc de eliberare a conştiinţei şi a mentalităţilor tinerei generaţii, îndeosebi în Romania. Cornel Chiriac cu emisiunile sale Metronom a zguduit atunci un edificiu autoritar care nu se transformase încă în dictatura anilor 80. Si astazi, colegi ucrainieni sau bulgari pecare îi intilnesc cu diverse prilejuri, cînd îmi spun bună ziua în limba romană, nu uită să adauge - «aici e Cornel Chiriac, Europa Libera...» Cornel Chiriac avea ascultători în toate ţările din jur.
Emil Georgescu a fost cel care a înfiinţat în 1975 - 76, emisiunea Actualitatea Romanească, care ne găzduieşte şi discuţia de astazi. Emil Georgescu a fost militantul anti totalitar, a fost cel care a pus pe gînduri dictatura, a pus în şah instituţiile dure ale Securităţii, ale interdicţiei libertăţii de gîndire şi de presă. A plătit, într-un fel, altfel decît Cornel Chiriac cu viaţa, acest curaj. La sfîrşitul anilor 70 a fost înjungiat sălbatic în apropierea locuinţei sale din Munchen, iar apoi, cîţiva ani mai tîrziu, în 1984, a murit de un cancer pulmonar în urma suferinţelor mai vechi.
Noel Bernard a fost cel care a călăuzit Europa Liberă decenii în şir. Cutezanţa sa profesională şi intelectuală, uşurinţa cu care se exprima fluid în mai multe limbi, faptul că, într-un moment cînd Occidentul şi chiar şi Statele Unite întreţineau legături de complicitate, de prevenţie, faţa de şi cu regimul Ceauşescu, la Bucureşti, în perioada de liberalizare externă a acestuia, faptul că atunci, Noel Bernard, pe cont propriu, împotriva regulamentelor şi împotriva climatului oficial romano-american a introdus în programe emisiune precum Actualitatea Romaneasca şi accentele critice cunoscute, care au transformat Europa Liberă dintr-un post de radio internaţional, american, intr-unul al romanilor expatriaţi şi al democraţiei în limba romana, pentru romani şi împotriva dictaturii îi face memoria de neşters.
Vlad Georgescu a fost istoricul luminilor, al secolului al 18-lea, care a fost izgonit din ţară după o perioadă de dizidenţă şi după o perioadă de detenţie. Vlad Georgescu a fost acela care, în anii 80, cu puţin timp înainte de revoluţie, pînă cu puţină vreme înainte de revoluţie a modernizat discursul critic, a organizat o formă de expresie politică şi critică la Europa Libera, care nu mai semăna cu atacul cruciat, sau cu atacul „la baionetă” pe care de multe ori propaganda comunistă îl reproşa luptătorilor din diaspora, grupurilor politice romaneşti, tradiţionale, a modernizat libertatea presei la Europa Liberă.
Cu siguranţă că într-o astfel de zi şi într-un astfel de moment, la Europa Libera, într-o emisiune care se numeşte încă Actualitatea Romaneasca eram datori cu aceste evocări succinte. Si cu un omagiu adus memoriei foştilor noştri colegi.”
