7 aprilie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Reacții la propunerile mișcării „Republica” în chestiunea transnistreană.
Dan Ionescu: Recentul apel al mişcării pro prezidenţiale „Republica” de a legaliza prezenţa trupelor ruse în Transnistria, ca şi declaraţiile premierului Dumitru Braghiş pe aceeaşi temă, au stârnit reacţii contradictorii în rândul elitei politice de la Chişinău. Detalii de la Sergiu Praporşcic.
Rezultatele aşa-zisei anchete „La sfat cu poporul”, desfăşurată de organizaţia obştească „Republica”, care-l sprijină pe preşedintele Petru Lucinschi, a provocat reacţii dintre cele mai diferite în sânul clasei politice de la Chişinău. Amintim, că recent în ziarul pro prezidenţial „De facto” a anunţat că participanţii la ancheta „La sfat cu poporul”, în jur de două mii de persoane, au formulat cinci propuneri, prin care se urmăreşte depăşirea crizei politice şi social-economice din Republica Moldova.
Acestea sunt: introducerea sistemului prezidenţial de guvernare, interzicerea formaţiunilor politice şi obşteşti care chiamă la lichidarea statalităţii moldoveneşti, desfăşurarea alegerilor în baza circumscripţiilor uninominale, admiterea amplasării temporare a unei baze ruseşti la Tiraspol şi legiferarea limbii ruse drept a doua limbă de stat. Organizaţia neguvernamentală „Republica” intenţionează să mai desfăşoare alte două etape ale acţiunii „La sfat cu poporul” şi să ceară autorităţilor îndeplinirea propunerilor obţinute pe această cale. Prima reacţie la propunerile „Republicii” a fost cea a Preşedinţiei.
La începutul săptămânii, solicitat de jurnalişti, purtătorul de cuvânt Anatol Golea a evitat să dea o apreciere clară propunerilor înaintate de formaţiunea, care-l sprijină pe şeful statului. Golea, totuşi, a declarat: „Preşedintele se conduce de Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea bazelor militare pe teritoriul ţării.” Iar pentru limba de stat există Legea despre funcţionarea limbilor, la care, în opinia lui Golea, nu este cazul să se revină.
Premierul Dumitru Braghiş a avut o reacţie precară faţă de propunerile „Republicii”. Pe de o parte, el a recunoscut, că o eventuală decizie de a amplasa o bază militară rusească la Tiraspol ar contraveni deciziilor summitului OSCE de la Istanbul. Pe de altă parte, primul ministru a spus, că o bază militară rusească ar putea fi admisă temporar, dacă Republica Moldova ar obţine avantaje economice în relaţiile sale cu Federaţia Rusă.
Dumitru Braghiş s-a exprimat, însă, împotriva legiferării limbii ruse drept a doua limbă de stat. Solicitat de jurnalişti, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, liderul grupului parlamentar Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, s-a arătat indignat de acţiunile „Republicii”, spunând că acestea ar putea duce la destabilizarea politică a societăţii.
Referindu-se la propunerea de a legifera limba rusă drept a doua limbă de stat, Dumitru Diacov a spus, că aceasta este o încercare de a contrapune minorităţile naţionale populaţiei băştinaşe: „Din câte ştiu eu, chiar unii reprezentanţi ai populaţiei rusofone spun, că este o provocare, fiindcă, în mod obligatoriu, vor fi reacţii din partea unei părţi a populaţiei băştinaşe, va fi o reacţie din partea extremei minorităţilor şi atuncea creăm o situaţie pe loc gol de conflict, de neînţelegeri, ş.a.m.d.”
Secretarul doi al comitetului central al Partidului Comuniştilor, Andrei Neguţă, ne-a declarat, că deputaţii comunişti optează pentru respectarea deciziilor summitului OSCE de la Istanbul. El, însă, nu exclude posibilitatea ca Republica Moldova să perceapă de la Federaţia Rusă plată pentru staţionarea armamentului şi a militarilor în stânga Nistrului până în anul 2002, atunci când expiră termenul acordat pentru retragerea lor.
Preşedintele Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, a supus criticii iniţiativele organizaţiei obşteşti „Republica”, arătând că în spatele acestora este preşedintele Petru Lucinschi: Lucrurile sunt foarte clare, această aşa-zisă mişcare obştească „Republica” sau „Respublica”, este o creatură a lui Petru Lucinschi. Şi manierile, acţiunile pe care le întreprind, vin din arsenalul chiar al fostului partid comunist şi al fostului CGB. Ceea ce au spus aici că ar dori lumea, bineînţeles că e ceea ce ar dori Lucinschi, de fapt, - republica prezidenţială, alegeri uninominale, crearea bazei militare ruseşti în Transnistria. Şi asta după summtul OSCE de la Istanbul, după ce oficial diplomaţia noastră a pledat pentru retragerea ordonată, necondiţionată şi completă a trupelor ruseşti şi a armamentului, scoaterea armamentului din Transnistria.”
Şi liderul Partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca, a criticat acţiunile preşedintelui Petru Lucinschi: „Textul în cauză este un semnal destul de îngrijorător pentru opinia publică de la noi, întru cât el trădează faptul, că tabăra preşedintelui Lucinschi nutreşte opţiuni filoruse destul de radicale. De fapt, aceste teze provin, într-o bună parte, din arsenalul propogandistic al Partidului Democrat Agrar şi al Interfrontului, care au fost partide de guvernământ până acum câţiva ani. Aşa de exemplu, exact acum şase ani regimul agrosocialist, printre fruntaşii acestuia fiind şi preşedintele Lucinschi, se instala tocmai organizând un sondaj „La sfat cu poporul” şi vehiculând teza partidelor antistatale. Însă nici chiar în acea perioadă, pe care toată lumea de bună credinţă o apreciază ca pe una neagră pentru istoria recentă a Republicii Moldova, partidele de stânga nu au ajuns la îndrăzneala, sau nesimţirea, de a cere crearea unor baze militare ruseşti în Transnistria, sau la oficializarea limbii ruse în calitate de a doua limbă de stat.”
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
*
Propunerile avansate de mişcarea „Republica” au stârnit comentarii şi în afara ţării. Vineri, publicaţia electronică americană „Monitor” găzduieşte o amplă analiză, semnată de Vlad Socor, care se deschide cu următoarea remarcă: „În ciuda faptului, că ţările occidentale depun, în sfârşit, eforturi serioase spre a elibera Moldova de trupele militare ruseşt, unii colaboratori apropiaţi ai preşedintelui Petru Lucinschi par să acţioneze atât împotriva unei asemenea politici, cât şi împotriva intereselor propriei ţări.”
