19 martie 2000
Faţă în faţă.
Convenția Democrată în preajma alegerilor.
Realizator: Nestor Ratesh.
Invitați: Nicolae Manolescu, Remus Opriș.
În studioul nostru din Bucureşti se află doi oameni politici proeminenţi: domnii Nicolae Manolescu, preşedintele Consiliului naţional al Partidului Naţional-Liberal, şi Remus Opriş, secretarul general al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.
Discuţia de astăzi se va referi la situaţia din Convenţia Democrată în preajma alegerilor, pornind de la tensiunile, care s-au manifestat în ultima vreme între cele două partide. Mă refer la problemele, create de decizia PNL de a se prezenta pe liste separate în alegerile locale, apoi la ciudata polarizare a celor doua partide în cazul Babiuc, când liberalii au adoptat o poziţie intransigentă faţă de PD, iar ţărăniştii au părut, mai curând, să manifeste simpatie faţă de cererile democraţilor. În fine, la unele replici tăioase, schimbate de cele două partide pe diverse teme, dar mai ales referitor la pachetul de legi pentru reforma în justiţie, pe care PNL-ul doreşte să-l treacă în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului. În această ultimă dispută, apele par să se fi limpezit vineri, când cele două partide au căzut de acord asupra unei proceduri, care să conducă la asumarea răspunderii Guvernului asupra textelor de lege, pentru care partidele vor fi realizat o opinie convergentă.
Vă mulţumesc domnilor că aţi răspuns invitaţiei noastre. Domnule Manolescu, dacă ar fi să încep cu Dvs: care este, în opinia Dvs, semnificaţia acestor tensiuni – e vorba de momente normale? De dezacord între parteneri de guvernare? Sau, cum se speculeată uneori, semnale ale unor viitoare confruntări?
Nicolae Manolescu: „După părerea mea, este vorba despre nişte raporturi normale, care cunosc momentele lor de tensiune. Totdeauna s-a întâmplat aşa în politică şi nu numai în politica românească. În clipa de faţă, există între PNŢCD şi PNL, în formă finală, protocoalele, mai multe la număr, referitoare la colaborarea noastră în cadrul Convenţiei Democratice. Faptul, că aceste protocoale semnate, parafate, trecute prin Tribunal, vor deveni, să spunem, realitate în viitorul foarte apropiat, arată că există voinţa comună a celor două partide, de a face împreună ceea ce depinde de fiecare şi ce depinde de amândouă, pentru ca la toamnă să nu existe în România un alt fel de Parlament, un alt fel de Guvern, să existe o continuitate între politica economică, socială, pe care actualii guvernanţi o fac de trei ani şi jumătate, să existe o continuitate şi după 2000.”
Europa Liberă: Domnule Opriş, cum priviţi Dvs această situaţie? Sunteţi la fel de calm şi înţelegător?
Remus Opriş: „Aş vrea să vă spun, că reuniunea de vineri dintre reprezentanţii Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi reprezentanţii Partidului Naţional Liberal a marcat, în afara acceptării unui punct de vedere, legat de acest pachet de legi, privind reforma în justiţie şi altceva: dorinţa celor două partide de a se manifesta politic mai mult împreună, decât a făcut-o până acum. Mai mult sub semnul Convenţiei Democrate din România, decât au făcut-o împreună până în prezent.
Despre Convenţia Democrată s-a vorbit mai mult de către opoziţie, aducându-i-se o serie de acuzaţii şi cred că noi nu ne-am prezentat suficient de mult ca părţi ale CDR în actul de guvernare. Ne-am propus, deci, să avem şi în viitor, atât pentru probleme ce fac referire la activitatea guvernamentală, cât şi pentru aspecte legate de activitatea în planul Legislativului, reuniuni pentru consultări reciproce, pentru armonizarea unor puncte de vedere. Aş vrea să remarc faptul, că avem alături de noi şi organizaţiile neguvernamentale, care sunt în CDR şi care aşteaptă mai mult să ne vadă împreună, care aşteaptă să-şi adauge voinţa lor de susţinere a Convenţiei Democrate din România.”
Europa Liberă: Şi totuşi, domnule Manolescu, participarea pe liste separate la alegerile locale nu este oare indiciul unei, să spunem, emancipări a PNL-ului de restul CDR şi, în special, de PNŢCD?
Nicolae Manolescu: „N-aş spune că e vorba de o emancipare, pentru că eu cred că şi PNŢCD-ul, şi PNL-ul sunt partide destul de emancipate. Noi am făcut un calcul şi am constatat, că am putea câştiga în felul acesta o suprafaţă mai mare din administraţia locală, mă refer la primari şi la consilieri. Şi în plus, vreau să vă spun, că n-am conceput nici o clipă această campanie locală ca o bătălie a noastră împotriva PNŢCD-ului, sau a PNŢCD-ului împotriva noastră.
Eu cred, că important va fi, să ştim să ne identificăm corect candidaţii şi să-i susţinem, fără să trebuiască neapărat să arătăm cu degetul spre ceilalţi, să-i incriminăm, să-i acuzăm, în speranţa că va câştiga al nostru, dacă, ştiu eu, vom lovi în altul. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun, că am convenit vineri, între altele, şi asupra faptului, că ne vom întâlni şi ne vom înţelege asupra participării la locale, mergând până la a suţine candidaţi comuni în anumite locuri. Acolo, unde şansele sunt mai mari pentru anumite persoane, indiferent din ce partid provin, sau poate chiar independenţi.
Că ne vom susţine în turul al doilea, unde va fi cazul. Adică vom susţine candidatul mai bine plasat şi, fireşte, vom adopta şi un fel de înţelegere de neagresiune, cum se spune, în aşa fel, încât să nu transformăm campania din iunie într-un preambul nefericit pentru cea din octombrie. Eu, în general, nu contez foarte mult pe lipsa de fair-play în politică. Mi se pare, că măcar atâta putem - să ne respectăm şi să dovedim fair-play, dar cred că ar fi şi contraperformant.
Problema, cea mai mare pentru fiecare partid acuma, este de a-şi convinge electoratul că omul lui este cel mai bun, nu că adversarul, cel dintr-un partid vecin, este mai rău decât el. Niciodată nu a dat rezultat o asemenea politică – oamenii nu sunt atât de naivi, încât să creadă, că dacă ne repezim unii la alţii, avem şi dreptate.”
Europa Liberă: De ce este acest lucru valabil în aslegerile locale şi nu şi în cele generale?
Nicolae Manolescu: „Pentru că în alegerile generale se votează altfel. Acolo este nevoie de o altfel de convergenţă pentru a obţine suficiente locuri în parlament, ca să putem să înfrângem PDSR-ul, sau alte formaţiuni aflate pe partea cealaltă a spectrului politic. Nu e chestiunea de oameni, de individualităţi, de mici comunităţi, de oameni care pot fi susţinuţi cu forţe proprii. Acolo este vorba de o suprafaţă mult mai mare socială şi acolo, credem, că o acoperim mai bine împreună.”
Europa Liberă: Nu este şi o tentativă de a determina mai precis apelul electoral al fiecărui partid, în vederea unei anume poziţionări pentru alegerile generale?
Nicolae Manolescu: „Într-o măsură, sigur, că este un efort şi de identificare, pe care, cred, că fiecare partid trebuie să-l facă, şi PNL, dar cred că şi PNŢCD-ul. Nu ştiu, nu-mi dau seama, poate ne spune dl Opriş. Cred, că avem nevoie să ne identificăm într-o anumită măsură fiecare. Pentru că de vreo 10 ani în România nu prea se face o politică distinctă, pe partide. Sigur, că noi avem doctrine diferite, dar omul nu ne percepe şi poate că va veni timpul, în 2004, ştiu eu, poate în 2008, nu-mi dau eu încă seama, să existe câteva partide, nu foarte multe, dacă vom schimba şi Legea electorală. Vom putea să facem trei-patru, cinci maximum, fiecare cu segmentul lui electoral, cu ţintele lui, fiecare cu limbajul şi cu programul lui.”
Remus Opriş: „Vedeţi, în privinţa Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, noi ne-am dorit să-i avem alături pe colegii liberali şi în alegerile locale. Decizia, însă, a Partidului Naţional Liberal a fost de a se prezenta pe liste proprii. Noi am decis să folosim Convenţia Democrată, pentru că am ţinut seama de o realitate, exprimată de sondajele de opinie. Întotdeauna, rezultatele sondajelor atestau dorinţa celor, care erau dispuşi să ne voteze, de a fi împreună.
Întotdeauna suma unor susţineri electorale pentru liberali, sau pentru ţărănişti era depăşită de voturile, care erau acordate Convenţiei Democrate şi am socotit necesar să folosim Convenţia Democrată, ca semnul electoral Cheia, să poată fi în continuare regăsit pe buletinele de vot în alegerile locale, tocmai pentru a nu pierde acest procent, pe care îl socotim încă consistent, de opţiuni pentru CDR, fără a se preciza pentru care anume din părţile ce compun CDR-ul ar fi ele acordate. Totodată, apreciem că păstrarea şi a relaţiei directe CDR-electorat va servi inclusiv Partidului Naţional Liberal în alegerile din toamnă. Nu dorim ca prin prezenţa ca atare a PNŢCD, sau a Partidului Naţional Liberal să se facă o falie între votanţii noştri. Cineva trebuia să-şi asume şi acest rol de continuitate a Convenţiei Democrate şi noi vom face acest serviciu.
Nu înseamnă, însă, că ne despărţim de colegii liberali. Dorim să-i avem împreună şi acolo unde, a şi spus de altfel domnul Manolescu, avem de a face cu un primar iscusit, un primar al cărui popularitate este conservată, a cărui încredere este dovedită de actualele sondaje de opinie, că este liberal, sau că este ţărănist, ei bine, sperăm ca acest candidat să poată fi susţinut de ambele partide. Mai ales dacă vom avea de-a face cu un candidat la funcţia de primar într-un municipiu mai mare. Sunt discuţii, pe care ni le-am propus şi sperăm, că analizele noastre, de la caz la caz, să ne ducă şi către această idee – a susţine candidaţii credibili, care au şanse să iasă, chiar din turul unu poate de scrutin, primari.”
Europa Liberă: Într-adevăr, sondajele de opinie arată şi acum, că sigla CDR-ului este mai populară decăt separat cele două partide. Cu toate acestea, un scenariu vehiculat în cercurile politice, afirmă că liberalii vor să testeze apele la locale şi dacă le iese pasienţa, vor merge singuri şi la generale. Domnule Manolescu e acesta un scenariu verosimil?
Nicolae Manolescu: „Nu e un scenariu, în primul rând, că nu este o intenţie. Sigur, că noi dorim să verificăm potenţialul partidului la locale. Vrem s-o facem, e normal pentru un partid să încerce s-o facă. Nu e mai puţin adevărat, că nu e aproape nici o legătură între locale şi generale. Chiar în Convenţie, ştim foarte bine, diferenţa dintre martie, parcă 92 şi septembrie-octombrie 92, când Convenţia a luat primării importante şi, mă rog, se simţea întărită de rezultatul localelor, şi în toamnă s-a pierdut cu brio. Nu, am decis să mergem împreună şi sub rezerva, Doamne fereşte, a unei catastrofe nu ştiu de ce natură, nu ştiu ce s-ar putea întâmpla, vom merge la generale şi la prezidenţiale împreună.”
Remus Opriş: „Şi eu cred că Partidul Naţional Liberal va respecta înţelegerile, care au fost recent parafate. Trebuie să subliem faptul, că cele două Convenţii pentru alegerile locale şi pentru alegerile parlamentare, sunt depuse ca protocol, vorbesc concomitent, la Tribunal şi regulile de colaborare politică sunt bine definite. În plus, alegerile parlamentare, prin concomitenţa lor cu cele prezidenţiale, ne oferă încă un element important comun, acela al susţinerii unui candidat unic pentru funcţia de preşedinte, anume a susţinerii pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui Emil Constantinescu.
Nu în ultimul rând, în spatele Convenţiei Democrate, în spatele candidaţilor noştri, va sta un program politic comun. Şi în timpul campaniei electorale mai avem încă un lucru, din nou comun, acela al responsabilităţii guvernamentale, pe care o avem în egală măsură şi care, evident, ne va da prilejul unui dialog, pe care să-l purtăm sub semnul unităţii cu cetăţenii.”
Europa Liberă: Domnule Opriş, ce vă aşteptaţi să se întâmple, de fapt, la locale? Sondajele de opinie nu sunt promiţătoare şi dacă ele se confirmă la urne în iunie, ce impact ar putea avea asupra rezultatului alegerelor generale? Şi dacă nu s-ar confirma, cum aţi explica? De ce v-aţi aştepta să nu se confirme în iunie?
Remus Opriş: „Drept să vă spun, domnule Rateş, toate aceste sondaje de opinie, care sunt publicate, pun întrebarea în legătură cu opţiunea de vot asupra partidelor pentru alegerile parlamentare. Sondajele de opinie, făcute pentru alegerile locale nici n-aş spune că sunt valabile, câtă vreme au o reflectare în plan naţional. Contează foarte mult personalitatea, pe care o vom identifica în liste, fie că e vorba de lista liberalilor, fie că este vorba de lista Convenţiei Democrate din România.
Contează foarte mult oferta, pe care acest candidat al nostru o va prezenta şi care trebuie să fie oferta politică apropiată de ceea ce aşteaptă cetăţeanul să se rezolve în planul administraţiei publice locale. Şi noi avem o serie de determinări, făcute în teritoriu şi punem mare preţ pe o selecţie severă a candidaţilor, pe găsirea acelor, să spunem, locomotive, care să reprezinte candidaţii noştri la funcţia de primar, care să fie înconjuraţi de echipa de consilieri, pe care noi îi identificăm. Şi, repet, care să aibă ca susţinere un program realizabil, pentru care se găsesc resurse financiare şi care să însemne o ameliorare a vieţii, la nivelul colectivităţii respective.”
Europa Liberă: La Bucureşti, din câte ştiu, partidul Dvs nu a făcut încă o alegere asupra candidatului său, dar Partidul Liberal a făcut. Luaţi în considerare posibilitatea de a-l susţine pe domnul Pădure în alegerile din iunie?
Remus Opriş: „Aici trebuie să vin cu o precizare. Partidul nostru a decis susţinerea pentru funcţia de primar general al capitalei a domnului Călin Chiriţă, care este în prezent primar la nivelul sectorului cinci. Nu este exclus ca discuţiile viitoare să ne lase posibilitatea optării pentru un singur candidat. Aşteptăm să fie confirmat domnia sa la nivelul CDR-ului.”
Europa Liberă: Domnule Manolescu, întrebarea poate nu are sens, dar vreau să vă dau un prilej de a spune răspicat ce credeţi, pentru că se vehiculează în presă această posibilitate. Există vreo împrejurare, în care Partidul Dvs ar putea lua în considerare o participare la un guvern dominat de PDSR?
Nicolae Manolescu: „Domnule Rateş, nu există o asemenea posibilitate. Aş spune eu, nu e nici o eventualitate, nu e nici rezultatul unei strategii, pe care s-o fi făcut partidul. Spun, în ciuda faptului că în politică e destul de riscant să vorbeşti despre ceva. S-au văzut multe, n-ar fi primul lucru care s-ar întâmpla împotriva aşteptărilor din momentul ăsta. Nu. Spun cel puţin acum, în anul de graţie 2000, în luna martie: nu am luat în considerare această posibilitate şi eu nu o văd realizabilă.”
Europa Liberă: Se vorbeşte de o anume repoziţionare în conducerea PNL, prin care domnul Quintus, preşedintele partidului, ar fi fost marginalizat, iar persoane din fostele PL 93 şi PAC, partide absorbite de PNL, cu vechi resentimente se adaugă faţă de PNŢCD, ar fi căpătat un cuvânt mai greu în strategia electorală şi postelectorală a partidului. E oare ceva în aceste presupuneri?
Nicolae Manolescu: „Nu e nimic adevărat. Domnul preşedinte Quintus, devenind preşedintele Senatului, e în momentul de faţă prins cu lucrul, pe care nu-l avea pe cap până deunăzi. Ieri s-a întors din străinătate, după o absenţă de mai bine de o săptămână. Asta explică, poate, de ce, de la o vreme, prezenţa altora dintre liderii PNL a fost mai marcată, inclusiv a mea. Iată, mă văd discutând acum cu Dvs, am mai fost la încă vreo două emisiuni televizate, nu profitând de lipsa domnului Quintus, ci sacrificându-mă într-un fel, pentru că nu-mi face foarte mare plăcere toată ziua bună ziua să dau interviuri şi să ajung la radio sau la televiziune. Nu.
Domnul Quintus a spus în câteva rânduri, că domnia sa, dată fiind vârsta, doreşte să se retragă la congresul din 2001, prevăzut de statut după alegeri. Nu ştiu, nu pot să discut subiectul acesta, e un subiect delicat. Nu ştiu dacă a spus-o, presupun, cu o intenţie precisă, dar n-aş vrea să insist asupra acestui lucru. Ceea ce, însă, cel puţin până la acest moment, nu a dus la declanşarea nici unei fel de bătălii pentru succesiunea în partid.
Cât priveşte fostul PAC şi fostul PL 93 - vreau să vă spun că pe departe de a avea în PNL un rol diriguitor, aşa cum spuneţi Dvs că se zvoneşte. Şi-au pierdut o parte din potenţial şi din membri. Rivalităţi, aş zice explicabile, deşi păcătoase, dintre foştii mei colegi de partid, de pildă, şi actualii mei colegi de partid în PNL, sunt destule. Cazuri, în care oameni foarte buni de ai noştri, nu se regăsesc, de pildă, pe listele pentru consilieri, sau pentru primari. Vom încerca să facem tot posibilul, acolo unde e vorba de oameni buni, dar e dificil, pentru că nu mai sunt trei partide, sau patru, dacă avem în vedere şi PNŢCD-ul. E un singur partid, toţi suntem în casa noastră, într-un fel. Nu mai suntem unii cu chirie, alţii proprietari, unii subînchiriaţi.
Deci, departe de a exista o preponderenţă, aş spune, a fostelor formaţiuni, care au fuzionat, asupra PNL-ului. Eu cred, că mai degrabă, aceste formaţiuni au avut de suferit. Faptul, că a stârnit un pic de discuţie în PNL, în ultima vreme, nu are o cauză internă. Nu este pentru că vorbeşte altcineva în locul preşedintelui, sau al prim-vicepreşedintelui. Cauza e externă şi nu mai vreau să spun care e acum, că în ultimele zile numai despre asta a fost vorba. Are o cauză externă. Un alt partid, care, la urma urmelor, ne-a pus răbdarea la încercare într-o măsură mai mare, decât ar fi fost firesc.”
Europa Liberă: În încheiere v-aş pune următoarea întrebare amândurora: există un moment, în care întrevedeţi despărţirea celor două partide? Reluarea identităţilor lor antebelice şi a rivalităţilor lor de atunci? De fapt, nu ar fi, poate, o evoluţie benefică, dacă electoratul ar putea alege nu numai între CDR şi PDSR, ci şi între PNL şi PNŢCD?
Remus Opriş: „Noi ne dorim să trăim acele momente. Să vedem, cum în spectrul politic românesc prezenţa unor partide de stânga şi cu programe antireformatoare diminuă. Din păcate, realitatea este cu totul alta. Socotim, că la ora actuală, ceea ce ne rămâne de făcut este să păstrăm această unitate a partidelor noastre. Cărora ar trebui să li se adauge chiar alte forţe politice, pentru a constitui un pol al dreptei, un pol de centru-dreapta, dacă vreţi. În care pot fi luate în analiză şi, iată, Uniunea forţelor de dreapta, sau UDMR, pe lângă Partidul Naţional Liberal, pe lângă Partidul Naţional Ţărănesc Credştin Democrat şi, evident, partidele ecologiste. Simţim nevoia identificării noastre ca partide, până când să dezvoltăm strategii concurenţiale între noi şi liberali. Altele ne sunt priorităţile.”
Europa Liberă: Domnule Manolescu, într-un minut puteţi să-mi răspundeţi şi Dvs!
Nicolae Manolescu: „Am să spun pe scurt. Sigur că toţi am crezut, contând cumva pe o evoluţie logică a lucrurilor, că mai devreme sau mai târziu în România vor putea exista partide independente, cu programe clare, cam cum este şi în alte părţi. Ciudat, dar realitatea nefiind logică, nu ţine seama de aşteptările noastre. Şi, iată, în momentul de faţă, sunt pe partea stângă a eşichierului politic mai multe partide, decât erau înainte.
Deci, în loc să se identifice stânga social democrată cu un anume partid, acuma sunt o puzderie de partide social democrate. Lucrul ăsta arată, că nu s-au copt încă în România condiţiile pentru a vorbi de un partid – o doctrină. Încă nu s-au copt. Când se vor coace, nu ştiu, poate peste patru ani, poate peste opt. Să dea Dumnezeu să trăim şi să vedem.”
Europa Liberă: Vă mulţumesc foarte mult pentru participare, domnului Nicolae Manolescu, preşedintele Consiliului naţional al Partidului Naţional-Liberal, şi domnului Remus Opriş, secretarul general al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.
