2 martie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Comuniștii și statutul limbii ruse.
Dan Ionescu: Comuniştii par decişi să repună în discuţie chestiunea deosebit de sensibilă a statutului limbii ruse. Detalii de la Ilona Spătaru.
Grupul parlamentar al comuniştilor, potrivit unor membri ai acestuia, va cere modificarea Constituţiei, astfel încât limba rusă să fie declarată o a doua limbă de stat. Acest lucru a fost anunţat şi la una din ultimele şedinţe în plen a Legislativului de către deputatul comunist, Vasil Neicovcen. Anunţul a fost şi o replică la protestul deputatului creştin-democrat, Vlad Cubreacov, exprimat în legătură cu faptul că vicepreşedintele Parlamentului, deputatul comunist, Vadim Mişin, conducea şedinţa în limba rusă.
Pe de altă parte, secretarul doi al Partidului Comuniştilor, Andrei Neguţă, a declarat pentru Radio Europa Liberă că Vasil Neicovcen a exprimat un punct de vedere personal şi că acesta nu corespunde întru totul cu cel al formaţiunii din care face parte.
Totodată, el a anunţat că deputaţii comunişti elaborează un proiect de lege privind statutul limbii ruse, dar că acesta nu prevede modificarea articolului 13 din Constituţie, referitor la funcţionarea limbii de stat: „El a vorbit din numele său. În fracţiune momentul acesta nu s-a discutat. Se lucrează numai în una din grupele de lucru a fracţiunii noastre asupra proiectului de lege privitor la statutul limbii ruse, dar nu cu schimbarea articolului 13 al Constituţiei.”
Neguţă nu a specificat, însă, despre ce statut al limbii ruse este vorba, motivând că proiectul încă nu a fost finalizat. El a menţionat că deputatul Victor Andruşceac, şeful grupului responsabil de elaborarea proiectului, poate să spună mai multe. La insistenţele noastre, Andruşceac a refuzat să ofere amănunte. Totodată, contactaţi de noi, mai mulţi deputaţi au fost de părere că grupul parlamentar al comuniştilor ar putea să ceară declararea limbii ruse drept o a doua limbă de stat.
În opinia deputatului independent Ion Dediu, iniţiativa comuniştilor este un vis doctrinar al acestora şi o provocare politică: „Este un vis mai vechi, doctrinar şi ideologic al comuniştilor. Nu mă miră deloc. Întrevăd o provocare politică, cu o bătaie mai lungă. Eu cred că Parlamentul va avea raţiune ca să nu admită aşa ceva.”
Referindu-se la aspectul legislativ al problemei, secretarul Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, culte şi minorităţi externe, Vlad Cubreacov, a remarcat că adoptarea unei noi legi privind funcţionarea limbilor în Republica Moldova este imposibilă acum: „Deocamdată nu există un proiect de lege, privind acordarea unui anume statut limbii ruse în Republica Moldova. Pornind de la cadrul legislativ existent, putem constata, că articolul 13 din Constituţie fixează limba română drept limbă de stat, singura limbă de stat, iar Legea privind funcţionarea limbilor în Republica Moldova, adoptată acum 11 ani, stabileşte, la fel de explicit, faptul că activitatea tuturor instituţiilor puterii de stat se desfăşoară exclusiv în limba de stat.
Această legislaţie, conform dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale Constituţiei, adoptată în 1994 de Parlamentul agrarian, nu pot fi modificate, decât cu două treimi din voturi. Practic, acea lege a căpătat putere constituţională şi nu mai devreme decât anul 2002. Pornind de la acest fapt, îmi pare, deocamdată, imposibilă adoptarea unei alte legi, privind regimul limbilor în Republica Moldova şi cred că trebuie să ne conducem de cadrul juridic existent – Constituţia, Convenţia europeană a drepturilor omului, bineînţeles, şi Legea privind funcţionarea limbilor.”
Mai mult, spune Cubreacov, tendinţa de a acorda limbii ruse un statut privilegiat în raport cu limbile altor minorităţi, contravine Convenţiei europene a drepturilor omului şi Cartea limbilor regionale şi locale, la care Republica Moldova va adera în perspectivă: „Întrucât, în Republica Moldova exista mai multe minorităţi, cea mai importantă este minoritatea ucraineană, care s-ar vedea lezată în drepturile ei naturale, cele mai fireşti prin impunerea limbii ruse. Am avut numeroase întâlniri cu reprezentanţii comunităţii ucrainene din Republica Moldova, precum şi cu reprezentanţii autorităţilor de stat de la Comrat, din Găgăuz-Yeri, care s-au plâns de faptul că, în special, în instituţiile de învăţământ preşcolare şi şcolare, procesul de învăţământ şi de instruire se desfăşoară exclusiv în limba rusă, ceea ce contravine voinţei părinţilor, ceea ce contravine legilsaţiei şi ei se consideră victime ale rusificării. Tendinţa de a acorda limbii ruse un statut privilegiat este una îndreptată împotriva minorităţilor naţionale din Republica Moldova, altele decât minoritatea rusă.”
Din Chişinău, Ilona Spătaru, pentru Radio Europa Liberă .
