23 februarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Problema dublei cetățenii a moldovenilor.
Dan Ionescu: Ziarul moscovit „Sevodnia” publică, miercuri, 23 februarie, o corespondenţă din Chişinău, purtând titlul: „Majoritatea moldovenilor vor să fie români, restul ruşi”. Este, evident, vorba de actuala agitaţii în jurul dublei cetăţenii. Astăzi, Comisia de resort a Parlamentului moldovean a organizat audieri pe această temă, aşa cum puteţi afla de la Sergiu Praporşcic.
Comisia pentru drepturile omului, întrunită astăzi într-o şedinţă, a decis să desfăşoare audieri parlamentare în problema dublei cetăţenii. De asemenea, membrii Comisiei vor cere Biroului permanent să includă pe ordinea de zi a Legislativului examinarea în plen a acestei chestiuni. Audierile parlamentare se vor organiza săptămâna viitoare, odată cu examinarea unui proiect de lege despre cetăţenie.
Proiectul a fost elaborat de şeful statului şi a fost transmis astăzi Legislativului. Vicepreşedintele Comisiei pentru cetăţenie, de pe lângă Preşedinţie, Alexandru Ohotnicov, a declarat, însă, că prin adoptarea acestui document nu se urmăreşte soluţionarea problemei cetăţeniei duble, ci ajustarea legislaţiei interne la Convenţia despre cetăţenie a Consiliului Europei, ratificată de Republica Moldova, care urmează să intre în vigoare în luna mai a anului curent.
Alexandru Ohotnicov a informat membrii Comisiei parlamentare că Preşedinţia, deocamdată, nu şi-a format o opinie în problema dublei cetăţenii. La indicaţia şefului statului a fost constituită o comisie, alcătuită de experţi de la ministerele Justiţiei, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe şi de la Serviciul de Informaţie şi Securitate, care urmează să prezinte propuneri concrete.
Şeful Direcţiei documentare a populaţiei a Minsiterului Afacerilor Interne, Chiril Panteleev, a declarat la aceeaşi şedinţă că experţii propun să se încheie acorduri restrictive cu privire la dubla cetăţenie – cu România, Rusia, Ucraina şi alte state. Potrivit lui, aceasta ar permite autorităţilor de la Chişinău să obţină listele cetăţenilor Republicii Moldova, care au şi cetăţenia altor state: „Noi am abordat întrebarea aceasta, spunând că ne-ar trebui lista, domnilor ruşi, cui Dumneavoastră aţi dat cetăţenia a doua. Şi aceeaşi şi la români le-am spus. Dar ni s-a răspuns, că nici un stat această informaţie nu o furnizează, neavând unele îndatoriri, unele acorduri respective cu statul corespunzător. Şi de aceea, eu vreau să spun că astăzi, vrem noi ori nu vrem, o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova deţin deja cetăţenia statului român, cetăţenia Rusiei, cetăţenia Ucrainei, Bulgariei, Turciei şi aşa mai departe. Dar, repet, statistica lipseşte. Nu ştim câţi sunt, nu putem să numim cifra. Cineva numeşte, să spunem, cetăţenia României circa 350 - 400 de mii, a Rusiei undeva 150 de mii; cineva numeşte cifrele astea; eu nu pot să le numesc, n-am primit aşa informaţie de la nimeni.”
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a dat asigurări deputaţilor, că organele de drept nu vor lipsi de cetăţenia Republicii Moldova persoanele cu dublă cetăţenie, atâta timp, cât nu s-a luat o decizie politică, la nivel de Parlament şi de Guvern în acest sens. Deşi deputaţii Comisiei pentru drepturile omului nu au formulat o opinie comună, majoritatea lor s-au pronunţat pentru legalizarea dublei cetăţenii.
Din Chişinău Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Chestiunea cetăţeniei, ca şi aceea a regimului frontierei comune, au figurat şi pe agenda convorbirilor, purtate astăzi la Bucureşti, de către ministrul adjunct de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Printre partenerii săi de discuţie, s-a numărat şi secretarul de stat, Eugen Dijmărescu. Acesta din urmă a recapitulat discuţia purtată într-un interviu, acordat corespondentei noastre la Bucureşti, Sabina Fati.
Europa Liberă: Domnule Dijmărescu, care ar fi soluţiile cele mai eficiente pentru rezolvarea problemelor cu vizele, pe direcţia Moldova?
Eugen Dijmărescu: „Sunt două categorii de soluţii, care de fapt ţin de două stadii. În primul rând, în momentul de faţă nu văd nici un fel de problemă în modificarea regimului de circulaţie a cetăţenilor moldoveni în România, deoarece noi înşine suntem încă în faza în care Parlamentul European şi Consiliul vor examina propunerea Comisiei pentru introducerea României pe lista pozitivă Schengen. Până când acest lucru nu se va întâmpla, evident, că nu intervin nici modificări în regimul circulaţiei cetăţenilor moldoveni.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar ca să pregătim această trecere pe lista pozitivă, nu trebuie să luăm în calcul şi securizarea graniţelor, din care vin potenţiali emigranţi?
Eugen Dijmărescu: „Fără îndoială. Deci, după cum este deja cunoscut, la nivelul Guvernului s-a constituit un Comitet interdepartamental, care lucrează la formularea unor propuneri în acest scop. Deci, obiectivul nostru este acela de securizare a graniţelor. De altfel, şi în discuţia pe care am avut-o cu prim-viceministrul de externe moldovean, domnul Leancă, şi dânsul a fost de acord că din punctul dânşilor de vedere, problema se pune cu privire la permiabilitatea graniţei de est a Republicii Moldova. Deocamdată, însă, după cum bine cunoaştem Moldova este parte a CSI-ului.
Aici se pun nişte probleme juridice de drept internaţional, cărora Moldova trebuie să le găsească ea soluţia. E problema transnistreană, deci, a prezenţei unei forţe militare străine pe teritoriul moldovean. Dar, în acelaşi timp, şi a unor activităţi, care se desfăşoară în zona respectivă, care fac posibilă trecerea pe teritoriul Moldovei a unor elemente, care au caracter de nocivitate asupra securităţii Europei şi a Uniunii Europene. Aşa încât, preocuparea este comună - şi a noastră, şi a dânşilor.
Cu certitudine, însă, că noi, partea română, avem, ca să fim obiectivi, asigurarea liberei circulaţii pentru cetăţenii români. Există şi două stadii diferite din punct de vedere al raporturilor, pe care cele două ţări le au cu Uniunea Europeană. În timp ce noi suntem în faza de preaderare, deci, în faza de negocieri a unei aderări ulterioare, deocamdată Republica Moldova nu este nici măcar în faza de stat asociat.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar dacă nu prin impunerea unor vize cetăţenilor moldoveni, care călătoresc în România, cum anume s-ar putea face acest proces de securizarea a graniţelor?
Eugen Dijmărescu: „Vedeţi, deocamdată, deci una dintre primele chestiuni pe care trebuie să le avem în vedere, este că până acum cetăţenii moldoveni au călătorit în România pe baza buletinului de identitate. Etapa următoare va fi ca ei să călătorească în România pe bază de paşaport.”
Europa Liberă: Domnule ministru, recent ministrul de Externe spunea că se poate gândi o reglementare privitoare la dubla cetăţenie – şi română, şi moldoveană.
Eugen Dijmărescu: „Din punctul nostru de vedere, această chestiune este reglată. În sensul că legea română aplică în mod general principiul dublei cetăţenii, în timp ce, în cazul Republicii Moldova, dubla cetăţenie este privită în sensul restrictiv, acela al copiilor, care sunt născuţi dintr-o căsătorie mixtă, al căsătoriei, sau al urmaşilor. Vedeţi, din acest punct de vedere, statutul nostru juridic şi statutul dânşilor nu concordă. Nu noi trebuie să ne apropiem de dânşii, ci dânşii trebuie să se apropie de noi.”
