Moldovenii nu se dau în vânt după lecturi. Această parere nu prea favorabilă, acreditată cândva de domnitorul Dimitrie Cantemir, e pedalată şi astăzi - cu regret - de scriitori, directori de ziare si de edituri, nemultumiti de tirajele ziarelor, revistelor si cărţilor vândute. Interesul pentru tipărituri a scăzut în ultima vreme şi din cauza internetului, susţin aceeaşi manageri. Colac peste pupăză, criza economică a scos din competiţie publicaţiile cu politici de marketing nonagresive.
În schimb marile trusturi media dimpotrivă consideră chiar prielnic momentul de a se lansa pe piaţa din RM, cum e cazul unor ziare din România, care se distribuie de o săptămână la Chişinău. Iata pronosticul lui Grigore Cartianu, redactor-şef al cotidianului bucureştean „Adevărul”: „Noi credem că ziare bine făcute, atractive şi bine promovate, cu un marketing foarte bun vor ajunge să-i intereseze pe cititori, pe mai mulţi cititori care au fost sau care sunt acum. Momentul politic este bun pentru că după era Voronin, care a fost o eră ticăloasă, acum politicienii de la Chişinău, par să gândească pe aceeaşi frecvenţă cu cei de la Bucureşti şi împreună să gândească pe aceeaşi frecvenţă cu UE şi până la urmă cu civilizaţia.”
Redactorul şef de la „Adevărul” spune că lipsa de interes pentru citirea de ziare nu este una specifică doar pentru RM: „În fiecare ţară există o parte din populaţie care citeşte ziare şi o alta care nu va citi niciodată. Dar cititori de ziare sunt doar un procent. Din păcate şi în România, şi în Moldova acest procent este mult mai mic decât în Germania de exemplu. Dar e un procent. Noi căutăm să sporim acest procent prin atractivitate. Deci moldovenii sunt cititori aşa cum sunt şi cei din alte zone. Nu ştim. Acum testăm în ce măsură sunt cititori de ziare cei din RM. Eu sunt convins că le va fi mai dificil fiindcă multă vreme n-au prea avut presă de limbă română, în timpul URSS limba română era ţinută la index aşa...”
Grigore Cartianu susţine că ziarul pe care îl conduce este independent in raport cu orice putere politică şi pornind de la această premiza încearcă să devină un exemplu pentru publicaţiile din RM.
Directorul general al grupului editorial „Litera”, Anatol Vidraşcu, cel care a încercat cu mai mulţi ani in urmă să aducă la Chişinau presă romanească, consideră binevenită apariţia pe piaţa mediatică din RM a 5 ziare româneşti, dar are niste sugestii.
Anatol Vidraşcu: „Publicaţiile din România să urmeze exemplul celor ruseşti şi să-şi facă redacţii la Chişinău. În cazul ăsta cred că ziarele ar fi mult mai citite şi atunci ar dispărea foarte multe probleme. Nu ar mai trebui să fie transportate de acolo încoace şi ar veni prin mail şi s-ar tipări aici la tipografiile noastre. Atunci cred că această tentativă ar avea un succes mult mai mare.”
Caut să mă documentez cum se vând ziarele în capitală. Valentina, vânzătoare la unul din chioşcurile din preajma unui centru comercial ultracentral, se plinge că de câteva săptămâni se observă o scădere a vânzărilor.
„Ce preferă lumea să cumpere? Ziare de sport, politică, divertisment?"
"De toate. În special „Timpul” este întrebat, „KP”, „Antena”, „Sport Curier” tot e destul de întrebat.”
De la vânzătorii de ziare din centru aflu ca ziarele româneşti deocamdată nu sunt foarte căutate. Ei cred că lumea încă nu a aflat că le pot cumpăra. Ce-i drept cu intirziere faţă de ziua de apariţie la Bucureşti. Ziarele si revistele in limba engleză sau franceză sunt piese si mai exotice. Pentru că de regulă le caută străinii, puţinele exemplare se vind pe la hoteluri. La preţuri pe care doar străinii le pot suporta, fireste.
În schimb marile trusturi media dimpotrivă consideră chiar prielnic momentul de a se lansa pe piaţa din RM, cum e cazul unor ziare din România, care se distribuie de o săptămână la Chişinău. Iata pronosticul lui Grigore Cartianu, redactor-şef al cotidianului bucureştean „Adevărul”: „Noi credem că ziare bine făcute, atractive şi bine promovate, cu un marketing foarte bun vor ajunge să-i intereseze pe cititori, pe mai mulţi cititori care au fost sau care sunt acum. Momentul politic este bun pentru că după era Voronin, care a fost o eră ticăloasă, acum politicienii de la Chişinău, par să gândească pe aceeaşi frecvenţă cu cei de la Bucureşti şi împreună să gândească pe aceeaşi frecvenţă cu UE şi până la urmă cu civilizaţia.”
Redactorul şef de la „Adevărul” spune că lipsa de interes pentru citirea de ziare nu este una specifică doar pentru RM: „În fiecare ţară există o parte din populaţie care citeşte ziare şi o alta care nu va citi niciodată. Dar cititori de ziare sunt doar un procent. Din păcate şi în România, şi în Moldova acest procent este mult mai mic decât în Germania de exemplu. Dar e un procent. Noi căutăm să sporim acest procent prin atractivitate. Deci moldovenii sunt cititori aşa cum sunt şi cei din alte zone. Nu ştim. Acum testăm în ce măsură sunt cititori de ziare cei din RM. Eu sunt convins că le va fi mai dificil fiindcă multă vreme n-au prea avut presă de limbă română, în timpul URSS limba română era ţinută la index aşa...”
Grigore Cartianu susţine că ziarul pe care îl conduce este independent in raport cu orice putere politică şi pornind de la această premiza încearcă să devină un exemplu pentru publicaţiile din RM.
Directorul general al grupului editorial „Litera”, Anatol Vidraşcu, cel care a încercat cu mai mulţi ani in urmă să aducă la Chişinau presă romanească, consideră binevenită apariţia pe piaţa mediatică din RM a 5 ziare româneşti, dar are niste sugestii.
Anatol Vidraşcu: „Publicaţiile din România să urmeze exemplul celor ruseşti şi să-şi facă redacţii la Chişinău. În cazul ăsta cred că ziarele ar fi mult mai citite şi atunci ar dispărea foarte multe probleme. Nu ar mai trebui să fie transportate de acolo încoace şi ar veni prin mail şi s-ar tipări aici la tipografiile noastre. Atunci cred că această tentativă ar avea un succes mult mai mare.”
Caut să mă documentez cum se vând ziarele în capitală. Valentina, vânzătoare la unul din chioşcurile din preajma unui centru comercial ultracentral, se plinge că de câteva săptămâni se observă o scădere a vânzărilor.
„Ce preferă lumea să cumpere? Ziare de sport, politică, divertisment?"
"De toate. În special „Timpul” este întrebat, „KP”, „Antena”, „Sport Curier” tot e destul de întrebat.”
De la vânzătorii de ziare din centru aflu ca ziarele româneşti deocamdată nu sunt foarte căutate. Ei cred că lumea încă nu a aflat că le pot cumpăra. Ce-i drept cu intirziere faţă de ziua de apariţie la Bucureşti. Ziarele si revistele in limba engleză sau franceză sunt piese si mai exotice. Pentru că de regulă le caută străinii, puţinele exemplare se vind pe la hoteluri. La preţuri pe care doar străinii le pot suporta, fireste.
