În anii cincizeci ai secolului trecut, autorităţile comuniste declanşaseră o campanie fără precedent contra scriitorului Boris Pasternak, operele alese ale căruia fuseseră retrase de pe rafturi în anul 1948 şi fuseseră puse la index, iar autorului i se decomandase dreptul de-a mai publica texte noi, astfel încît, romanul Doctor Jivago l-a putut publica doar peste graniţă. Pe cît de crîncenă era, însă, teroarea la care era supus pe atît de mare era faima de care se bucura printre junii intelectuali. În răspărul răspîndacilor sovietici care-l calomniau pe scriitor, tinerii se buluceau la porţile vilei sale din Peredelkino pentru a-l vedea în carne şi oase pe poetul şi prozatorul Boris Pasternak care semnase, între multe altele, volumele de versuri Pe trenuri timpurii şi Întinderea pămîntească şi care avusese curajul să aibă o opinie diferită de cea a satrapilor sovietici.
Reputaţia lui Boris Pasternak se lăţise şi în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Pînă şi cei care nu-i cunoşteau opera sau abia de i-o răsfoiseră, nu pregetau să-i rostească numele cu admiraţie.
Cu cîţiva ani înainte ca Boris Pasternak să devină laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, Emil Loteanu, pe atunci student la institutul de cinematografie, l-a îmbiat pe scriitorul Aureliu Busuioc să meargă la vila acestuia din Peredelkino pentru a-l cunoaşte. Au mers fără să-şi anunţe vizita, întrucît autorul romanului Doctor Jivago, se purta foarte frumos cu fiecare tînăr care-l vizita.
„Ne-am dus şi bătrînul stătea în faţa vilei lui, cred că era sau mai sau iunie, stătea într-un şezlong, cu un ştergar înfăşurat în jurul gîtului, şi şi-a cerut scuze că nu poate să stea de vorbă cu noi pentru că aşteaptă dintr-o clipă în alta să vină un doctor că se simte rău. Ne-a întrebat ce facem şi ce scriem, ne-a dorit succes şi ne-a rugat să venim peste cîteva zile cînd se va simţi mai bine ca să stea atunci de vorbă cu noi.”
Doar şapte sau zece minute a stat Aureliu Busuioc de vorbă cu Boris Pasternak, în schimb, opera acestuia a ţinut-o mereu în preajmă. Aureliu Busuioc: „ Am trăit foarte intens tot scandalul din jurul lui Boris Pasternak pentru că ştiam cîteva din literatura rusă sovietică şi puteam să compar şi-mi dădeam seama ce înseamnă Pasternak şi Derizo sau Serghei Smirnov şi alţii din cei purtaţi prin capul mesei.”
Boris Pasternak a avut o mare influenţă asupra poeţilor George Meniuc şi Paul Mihnea, consideră Aureliu Busioc.
Tinerii scriitori din anii şaizeci şi şaptezeci au perceput atitudinea sa antisovietică în răspăr şi faptul că nu a cedat presiunilor uriaşe la care fusese supus ca un model demn de urmat, dar pe care nu l-au urmat toţi, ci doar cei mai curajoşi.
Reputaţia lui Boris Pasternak se lăţise şi în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Pînă şi cei care nu-i cunoşteau opera sau abia de i-o răsfoiseră, nu pregetau să-i rostească numele cu admiraţie.
Cu cîţiva ani înainte ca Boris Pasternak să devină laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, Emil Loteanu, pe atunci student la institutul de cinematografie, l-a îmbiat pe scriitorul Aureliu Busuioc să meargă la vila acestuia din Peredelkino pentru a-l cunoaşte. Au mers fără să-şi anunţe vizita, întrucît autorul romanului Doctor Jivago, se purta foarte frumos cu fiecare tînăr care-l vizita.
„Ne-am dus şi bătrînul stătea în faţa vilei lui, cred că era sau mai sau iunie, stătea într-un şezlong, cu un ştergar înfăşurat în jurul gîtului, şi şi-a cerut scuze că nu poate să stea de vorbă cu noi pentru că aşteaptă dintr-o clipă în alta să vină un doctor că se simte rău. Ne-a întrebat ce facem şi ce scriem, ne-a dorit succes şi ne-a rugat să venim peste cîteva zile cînd se va simţi mai bine ca să stea atunci de vorbă cu noi.”
Doar şapte sau zece minute a stat Aureliu Busuioc de vorbă cu Boris Pasternak, în schimb, opera acestuia a ţinut-o mereu în preajmă. Aureliu Busuioc: „ Am trăit foarte intens tot scandalul din jurul lui Boris Pasternak pentru că ştiam cîteva din literatura rusă sovietică şi puteam să compar şi-mi dădeam seama ce înseamnă Pasternak şi Derizo sau Serghei Smirnov şi alţii din cei purtaţi prin capul mesei.”
Boris Pasternak a avut o mare influenţă asupra poeţilor George Meniuc şi Paul Mihnea, consideră Aureliu Busioc.
Tinerii scriitori din anii şaizeci şi şaptezeci au perceput atitudinea sa antisovietică în răspăr şi faptul că nu a cedat presiunilor uriaşe la care fusese supus ca un model demn de urmat, dar pe care nu l-au urmat toţi, ci doar cei mai curajoşi.
