6 februarie 2000
Faţă în faţă.
Somajul în România.
Moderator: Nestor Rateş
Invitaţi: Norica Nicolai (secretar de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale), Sandu Dumitru (sociolog, profesor Universitatea Bucureşti)
Abordând problema şomajului, secretarul de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Norica Nicolai, declară că în prezent rata este de 11,5%, respectiv 1.125.000 de şomeri. Cauza şomajului în creştere, spune Norica Nicolai, este procesul de restructurare.
Profesorul de sociologie de la Universitatea Bucureşti, Sandu Dumitru, pune în evidență că, potrivit unei estimări, „în clipa de faţă, aproximativ 12-15% din gospodăriile României au cel puţin o persoană disponibilizată”.
Nicolai afirmă că circa 30% din şomeri s-au înscris la cursuri de recalificare, lucrurile schimbându-se faţă de anii precedenţi, pentru că „încercăm să descentralizăm formarea şi recalificarea în regim privat, nu mai păstrăm apanajul exclusiv al statului pe formarea continuă”. Cât despre restul de şomeri de 70%, secretarul de stat spune că şansele acestora sunt locurile temporare de lucru deoarece „economia reală nu funcţionează, nu avem încă o economie care să ofere lucruri de muncă în producţie şi în servicii”.
Sandu Dumitru spune că rata ridicată a şomajului şi a disponibilizărilor este cauzată şi de slaba dezvoltare a sectorului privat şi a scăzutei prezenţe a întreprinderilor mici şi mijlocii. Norica Nicolai în schimb vine cu exemplul unui incubator de afaceri din Valea Jiului care i-a demonstrat că la anumite categorii profesionale spiritul antreprenorial trebuie cultivat printr-o formare continuă de câţiva ani. Nicolai mai menţionează şi mediul economic relativ ostil şi anomic prin fluctuaţia legislativă ce a limitat capacitatea de creativitate pe piaţa economică românească. „Din păcate în România foarte puţine companii şi foarte puţin indivizi gândesc în perspectivă şi construiesc sistematic. Toată lumea aşteaptă rezultatul banului investit astăzi să se producă mâine”, afirmă Nicolai.
Referitor la migraţia de la sat la oraş, profesorul Dumitru menţionează o tendinţă inversă respectiv plecările de la oraş la sat ce au început să crească preponderent începând cu 1997. O migraţiune inversă care se explică prin lipsa perspectivelor în oraş şi osibilitatea de supravieţuire, oferită de sat.
Nicolai însă consideră că motivul noului tip de migraţie se datorează legii 18 care a permis obţinerea proprietăţiilor ce stau la baza agriculturii de subzistenţă.
Dumitru atrage atenţia asupra paradoxului că, deşi se preferă întoarcerea în mediul rural, sărăcia cea mai mare, conform tuturor studiilor, rămâne totuşi la sat. Un alt paradox pe care acesta îl evidenţiază este faptul că în timp ce la începutul anilor ’90 ponderea populaţiei ce lucra în agricultură era de 27-28%, în prezent aceasta a crescut la 37-38% lucru atipic în procesele de modernizare ce normal implică o scădere a forţei de muncă în domeniul agrar de până la 5%.
Faţă în faţă.
Somajul în România.
Moderator: Nestor Rateş
Invitaţi: Norica Nicolai (secretar de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale), Sandu Dumitru (sociolog, profesor Universitatea Bucureşti)
Abordând problema şomajului, secretarul de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Norica Nicolai, declară că în prezent rata este de 11,5%, respectiv 1.125.000 de şomeri. Cauza şomajului în creştere, spune Norica Nicolai, este procesul de restructurare.
Profesorul de sociologie de la Universitatea Bucureşti, Sandu Dumitru, pune în evidență că, potrivit unei estimări, „în clipa de faţă, aproximativ 12-15% din gospodăriile României au cel puţin o persoană disponibilizată”.
Nicolai afirmă că circa 30% din şomeri s-au înscris la cursuri de recalificare, lucrurile schimbându-se faţă de anii precedenţi, pentru că „încercăm să descentralizăm formarea şi recalificarea în regim privat, nu mai păstrăm apanajul exclusiv al statului pe formarea continuă”. Cât despre restul de şomeri de 70%, secretarul de stat spune că şansele acestora sunt locurile temporare de lucru deoarece „economia reală nu funcţionează, nu avem încă o economie care să ofere lucruri de muncă în producţie şi în servicii”.
Sandu Dumitru spune că rata ridicată a şomajului şi a disponibilizărilor este cauzată şi de slaba dezvoltare a sectorului privat şi a scăzutei prezenţe a întreprinderilor mici şi mijlocii. Norica Nicolai în schimb vine cu exemplul unui incubator de afaceri din Valea Jiului care i-a demonstrat că la anumite categorii profesionale spiritul antreprenorial trebuie cultivat printr-o formare continuă de câţiva ani. Nicolai mai menţionează şi mediul economic relativ ostil şi anomic prin fluctuaţia legislativă ce a limitat capacitatea de creativitate pe piaţa economică românească. „Din păcate în România foarte puţine companii şi foarte puţin indivizi gândesc în perspectivă şi construiesc sistematic. Toată lumea aşteaptă rezultatul banului investit astăzi să se producă mâine”, afirmă Nicolai.
Referitor la migraţia de la sat la oraş, profesorul Dumitru menţionează o tendinţă inversă respectiv plecările de la oraş la sat ce au început să crească preponderent începând cu 1997. O migraţiune inversă care se explică prin lipsa perspectivelor în oraş şi osibilitatea de supravieţuire, oferită de sat.
Nicolai însă consideră că motivul noului tip de migraţie se datorează legii 18 care a permis obţinerea proprietăţiilor ce stau la baza agriculturii de subzistenţă.
Dumitru atrage atenţia asupra paradoxului că, deşi se preferă întoarcerea în mediul rural, sărăcia cea mai mare, conform tuturor studiilor, rămâne totuşi la sat. Un alt paradox pe care acesta îl evidenţiază este faptul că în timp ce la începutul anilor ’90 ponderea populaţiei ce lucra în agricultură era de 27-28%, în prezent aceasta a crescut la 37-38% lucru atipic în procesele de modernizare ce normal implică o scădere a forţei de muncă în domeniul agrar de până la 5%.
