Valentina Ursu: Domnule Sainciuc, este adevarata că la nivel economic contribuţia cea mai vizibilă este trimiterea economiilor băneşti în Moldova?
Sergiu Sainciuc: De fapt, de la migraţie trebuie să câştige toţi. Şi ţara de origine, şi ţara de destinaţie, şi însuşi migrantul, şi familia lui, comunitatea. Evident, noi trebuie să facem tot posibilul ca migraţia s-o privim ca un punct pentru a asigura dezvoltarea economică. Fiindcă de la migraţie toate ţările de origine au ca beneficiu acele surse financiare, care sunt transmise acasă de către migranţi, adică remitenţele.Vreau să menţionez că anul trecut, în 2008, în Moldova au fost transmise circa 1 miliard 900 de milioane de dolari. Sursele financiare ale migranţilor anul acesta este mai modest. În 10 luni de zile avem peste 900 de milioane de lei, o reducere esenţială. Lucrul acesta s-a primit din cauza crizei economice mondiale.
Valentina Ursu: Dle viceministru, putem spune ca avântul a luat sfârşit daca ne referim la migraţia forţei de muncă şi remitenţele din R. Moldova ?
Sergiu Sainciuc: Vreau să menţionez că criza mondială a influenţat asupra migranţilor. O cercetare care a fost efectuată a arătat că în trimestrul IV şi primul trimestru al anului curent s-au reîntors acasă 60 de mii de cetăţeni, care au fost influenţaţi de criza economică mondială.
Valentina Ursu: Dar ce condiţii crează actuala guvernare pentru cei care vor să revină în R. Moldova?
Sergiu Sainciuc: Vreau să menţionez că în programul de stabilizare, care a fost aprobat recent de către guvern, este special un capitol dedicat cetăţenilor care caută un loc de muncă, inclusiv migranţilor care se întorc acasă. Asta în primul rând oferirea tuturor posibilităţilor de a se încadra în câmpul muncii. Al doilea aspect este pregătirea şi reabilitarea lor profesională. Un alt aspect important este acela că guvernul acordă o atenţie deosebită iniţierii propriilor afaceri. Migrantul care se află în străinătate a obţinut acolo o calificare foarte bună, a obţinut şi surse financiare şi el trebuie ajutat când se va întoarce în ţară.
Valentina Ursu: Spuneti ca trebuie, dar nu spuneti cum trebuie sa fie ajutat?
Sergiu Sainciuc: Uitaţi-vă, guvernul îşi asumă obligaţiunea să acopere o parte din procentul din dobânda de credit care va fi luată de către cetăţean. Al doilea aspect, guvernul îşi va asuma obligaţiunea să garanteze creditul, care va fi primit de către un cetăţean sau de către un migrant. Un al treilea aspect, guvernul va acorda şi granturi din componenta creditului care va fi luată de către un migrant sau alt cetăţean. Deci este un lucru foarte important că atunci când vom putea să combinăm cunoştinţele, sursele financiare ale migrantului cu suportul din partea statului porţiunea de grant care va fi acordată, acea asistenţă la instruire, la elaborarea planului de afaceri, la faptul că guvernul îi va arăta care sunt acele rezerve, unde se poate de investit cu riscuri mai puţine în afaceri, deci, va fi un lucru foarte benefic ca migrantul care se întoarce în ţară să poată investi eficient sursele financiare, posibile ale sale.
Vitalie Enache: Domnule Sainciuc, până în momentul de faţă, un sondaj realizat la comanda misiunii din Moldova a organizaţiei internaţionale pentru migraţie, arată că doar 5 la sută dintre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare ar investi în R. Moldova. Sunt suficiente măsurile pe care aţi spus că urmează să le pună în funcţiune guvernul pentru ca cifra aceasta să crească mai mult şi în cât timp s-ar putea realiza acest lucru?
Sergiu Sainciuc: Da, noi suntem la curent cu acest studiu care a fost făcut de către Organizaţia Mondială pentru Migraţie. Dar la moment acestea sunt doar investiţiile directe în afaceri. Fiindcă practic celelalte surse financiare se duc la consum. Cea mai bună investiţie este la procurarea apartamentelor. Tot este o investiţie foarte bună fiindcă a fost dezvoltată ramura construcţiilor şi experienţa a arătat că odată cu terminarea fluxului de remitenţe s-a stopat şi acest sector important al economiei naţionale. Dar, uitaţi-vă, guvernul a adoptat un program ce ţine de stimularea reîntoarcerii cetăţenilor în ţară. Doi, deci am adoptat strategia privind susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Trei, recent în cadrul Parteneriatului de mobilitate am organizat un târg al locurilor de muncă, unde au fost angajatorii noştri şi au prezentat peste 500 de locuri de muncă în R. Moldova la care salariul era de la 200 până la 700 de dolari. Deci, sunt locuri de muncă şi la noi în ţară. Dar asta e una când oferi un loc de lucru la cetăţean, dar al doilea este foarte important când oferi posibilitatea ca acest migrant care se va întoarce în ţară să-şi deschidă o afacere.
Valentina Ursu: Domnule Sainciuc, eu chiar aseară am discutat cu câţiva moldoveni veniţi din Spania, sunt de bastina de la Briceni şi-mi ziceau că au mers la autorităţile locale, mai exact la primarie cu scopul de a initia o afacere dar ca deocamdată nu au nici o perspectivă să investească banii câştigaţi în străinătate la ei in localitate.
Sergiu Sainciuc: În primul rând, noi nu trebuie să uităm că sursele financiare care sunt câştigate de migranţi, sunt surse personale. Nimeni nu-i poate impune pe aceşti cetăţeni să investească într-un sector sau altul.
Valentina Ursu: Ei au mers la primar şi edilul zice că nu ar avea nevoie de banii lor in acest moment.
Sergiu Sainciuc: Ce înseamnă nu are nevoie de banii lor? În primul rând un cetăţean care are mijloace financiare, el îşi face un plan de afaceri, el îşi înregistrează afacerea sa şi începe să activeze. Deci în cazul de faţă acel primar sau acel preşedinte de raion nu trebuie să-i încurce, dar trebuie să-l ajute: uite, în sat sau în raion am atâtea întreprinderi în sectorul serviciilor, atâtea întreprinderi în alt sector, uite în sectorul de exemplu, de prelucrare a materiei prime, la noi cam este problemă, uite aici ai putea să investeşti. Iată aceasta este o contribuţie din partea primăriei. Dar din practică ar putea fi şi o altă contribuţie: uite, este o clădire părăsită, poftim, ţi-o dau, ia-o sub sediu, fă reparaţie, uite lucrezi în continuare.
Valentina Ursu: Foarte frumos şi convingător vorbiţi dumneavoastră domnule Sainciuc, dar totuşi se atestă şi alte situaţii mult mai critice şi trebuie să fiţi de acord că deocamdată şi reprezentanţii autorităţilor locale, nu toţi sunt atât de deschişi si receptivi să întindă o mână de ajutor celor care vor să facă ceva pentru prosperarea satului.
Sergiu Sainciuc: De fapt aceasta este în interesul localităţii. Atunci când sunt locuri de muncă, atunci când sunt afaceri, atunci vin şi mijloace în bugetele locale. Deci lucrul acesta trebuie să fie doar salutat. Altefel nici nu pot să menţionez.
Vitalie Enache: Domnule Sainciuc, vorbeam de un sondaj şi vreau să citez tot din acest sondaj. Majoritatea cetăţenilor moldoveni se întorc acasă de peste hotare din cauza problemelor de familie şi mai puţin din cauza pierderii locurilor de muncă sau din cauza reducerii salariilor. Înseamnă asta că vor fi date peste cap anumite previziuni potrivit cărora se aştepta o revenire masivă a moldovenilor acasă?
Sergiu Sainciuc: De fapt noi am aşteptat o revenire mai masivă a cetăţenilor noştri de peste hotare, însă acele cercetări au arătat că fluxul este foarte şi foarte mic. Da, o problemă majoră care este, este destrămarea familiilor şi este cea a copiilor rămaşi fără un părinte sau chiar fără ambii părinţi. Aceşti copii sunt lăsaţi în cel mai bun caz la bunei, la rude, vecini.
Valentina Ursu: Discutam aseară cu un expert care sugera că autorităţile au fost nevoite în ultimii ani să deschidă mai multe case de copii şi aziluri pentru bătrâni, pentru cei rămaşi fără această supraveghere. E si acesta un aspect al migratiei.
Sergiu Sainciuc: Da, evident, aceasta este o mare problemă. Este o presiune suplimentară a sistemului de asistenţă socială, asupra bugetului fiindcă trebuie să fie cheltuiţi bani suplimentar pentru a acorda anumită asistenţă. Evident. Anul trecut am adoptat legea cu privire la migraţia de muncă, care a fost pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie curent. Acolo am prevăzut un articol special ce ţine de obligativitatea cetăţeanului care va pleca peste hotare să aducă un document în care să fie indicat cu cine a lăsat copiii. Adică vrem să facem ordine în aceasta. Evident, în continuare va fi o activitate foarte importantă la acest compartiment ce ţine de identificarea tutror copiilor care au rămas fără tutelă, un lucru care se realizează deja de minister.
Valentina Ursu: Domnule Sainciuc vă mulţumim foarte mult.
Sergiu Sainciuc: De fapt, de la migraţie trebuie să câştige toţi. Şi ţara de origine, şi ţara de destinaţie, şi însuşi migrantul, şi familia lui, comunitatea. Evident, noi trebuie să facem tot posibilul ca migraţia s-o privim ca un punct pentru a asigura dezvoltarea economică. Fiindcă de la migraţie toate ţările de origine au ca beneficiu acele surse financiare, care sunt transmise acasă de către migranţi, adică remitenţele.Vreau să menţionez că anul trecut, în 2008, în Moldova au fost transmise circa 1 miliard 900 de milioane de dolari. Sursele financiare ale migranţilor anul acesta este mai modest. În 10 luni de zile avem peste 900 de milioane de lei, o reducere esenţială. Lucrul acesta s-a primit din cauza crizei economice mondiale.
Valentina Ursu: Dle viceministru, putem spune ca avântul a luat sfârşit daca ne referim la migraţia forţei de muncă şi remitenţele din R. Moldova ?
Sergiu Sainciuc: Vreau să menţionez că criza mondială a influenţat asupra migranţilor. O cercetare care a fost efectuată a arătat că în trimestrul IV şi primul trimestru al anului curent s-au reîntors acasă 60 de mii de cetăţeni, care au fost influenţaţi de criza economică mondială.
Valentina Ursu: Dar ce condiţii crează actuala guvernare pentru cei care vor să revină în R. Moldova?
Sergiu Sainciuc: Vreau să menţionez că în programul de stabilizare, care a fost aprobat recent de către guvern, este special un capitol dedicat cetăţenilor care caută un loc de muncă, inclusiv migranţilor care se întorc acasă. Asta în primul rând oferirea tuturor posibilităţilor de a se încadra în câmpul muncii. Al doilea aspect este pregătirea şi reabilitarea lor profesională. Un alt aspect important este acela că guvernul acordă o atenţie deosebită iniţierii propriilor afaceri. Migrantul care se află în străinătate a obţinut acolo o calificare foarte bună, a obţinut şi surse financiare şi el trebuie ajutat când se va întoarce în ţară.
Valentina Ursu: Spuneti ca trebuie, dar nu spuneti cum trebuie sa fie ajutat?
Sergiu Sainciuc: Uitaţi-vă, guvernul îşi asumă obligaţiunea să acopere o parte din procentul din dobânda de credit care va fi luată de către cetăţean. Al doilea aspect, guvernul îşi va asuma obligaţiunea să garanteze creditul, care va fi primit de către un cetăţean sau de către un migrant. Un al treilea aspect, guvernul va acorda şi granturi din componenta creditului care va fi luată de către un migrant sau alt cetăţean. Deci este un lucru foarte important că atunci când vom putea să combinăm cunoştinţele, sursele financiare ale migrantului cu suportul din partea statului porţiunea de grant care va fi acordată, acea asistenţă la instruire, la elaborarea planului de afaceri, la faptul că guvernul îi va arăta care sunt acele rezerve, unde se poate de investit cu riscuri mai puţine în afaceri, deci, va fi un lucru foarte benefic ca migrantul care se întoarce în ţară să poată investi eficient sursele financiare, posibile ale sale.
Vitalie Enache: Domnule Sainciuc, până în momentul de faţă, un sondaj realizat la comanda misiunii din Moldova a organizaţiei internaţionale pentru migraţie, arată că doar 5 la sută dintre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare ar investi în R. Moldova. Sunt suficiente măsurile pe care aţi spus că urmează să le pună în funcţiune guvernul pentru ca cifra aceasta să crească mai mult şi în cât timp s-ar putea realiza acest lucru?
Sergiu Sainciuc: Da, noi suntem la curent cu acest studiu care a fost făcut de către Organizaţia Mondială pentru Migraţie. Dar la moment acestea sunt doar investiţiile directe în afaceri. Fiindcă practic celelalte surse financiare se duc la consum. Cea mai bună investiţie este la procurarea apartamentelor. Tot este o investiţie foarte bună fiindcă a fost dezvoltată ramura construcţiilor şi experienţa a arătat că odată cu terminarea fluxului de remitenţe s-a stopat şi acest sector important al economiei naţionale. Dar, uitaţi-vă, guvernul a adoptat un program ce ţine de stimularea reîntoarcerii cetăţenilor în ţară. Doi, deci am adoptat strategia privind susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Trei, recent în cadrul Parteneriatului de mobilitate am organizat un târg al locurilor de muncă, unde au fost angajatorii noştri şi au prezentat peste 500 de locuri de muncă în R. Moldova la care salariul era de la 200 până la 700 de dolari. Deci, sunt locuri de muncă şi la noi în ţară. Dar asta e una când oferi un loc de lucru la cetăţean, dar al doilea este foarte important când oferi posibilitatea ca acest migrant care se va întoarce în ţară să-şi deschidă o afacere.
Valentina Ursu: Domnule Sainciuc, eu chiar aseară am discutat cu câţiva moldoveni veniţi din Spania, sunt de bastina de la Briceni şi-mi ziceau că au mers la autorităţile locale, mai exact la primarie cu scopul de a initia o afacere dar ca deocamdată nu au nici o perspectivă să investească banii câştigaţi în străinătate la ei in localitate.
Sergiu Sainciuc: În primul rând, noi nu trebuie să uităm că sursele financiare care sunt câştigate de migranţi, sunt surse personale. Nimeni nu-i poate impune pe aceşti cetăţeni să investească într-un sector sau altul.
Valentina Ursu: Ei au mers la primar şi edilul zice că nu ar avea nevoie de banii lor in acest moment.
Sergiu Sainciuc: Ce înseamnă nu are nevoie de banii lor? În primul rând un cetăţean care are mijloace financiare, el îşi face un plan de afaceri, el îşi înregistrează afacerea sa şi începe să activeze. Deci în cazul de faţă acel primar sau acel preşedinte de raion nu trebuie să-i încurce, dar trebuie să-l ajute: uite, în sat sau în raion am atâtea întreprinderi în sectorul serviciilor, atâtea întreprinderi în alt sector, uite în sectorul de exemplu, de prelucrare a materiei prime, la noi cam este problemă, uite aici ai putea să investeşti. Iată aceasta este o contribuţie din partea primăriei. Dar din practică ar putea fi şi o altă contribuţie: uite, este o clădire părăsită, poftim, ţi-o dau, ia-o sub sediu, fă reparaţie, uite lucrezi în continuare.
Valentina Ursu: Foarte frumos şi convingător vorbiţi dumneavoastră domnule Sainciuc, dar totuşi se atestă şi alte situaţii mult mai critice şi trebuie să fiţi de acord că deocamdată şi reprezentanţii autorităţilor locale, nu toţi sunt atât de deschişi si receptivi să întindă o mână de ajutor celor care vor să facă ceva pentru prosperarea satului.
Sergiu Sainciuc: De fapt aceasta este în interesul localităţii. Atunci când sunt locuri de muncă, atunci când sunt afaceri, atunci vin şi mijloace în bugetele locale. Deci lucrul acesta trebuie să fie doar salutat. Altefel nici nu pot să menţionez.
Vitalie Enache: Domnule Sainciuc, vorbeam de un sondaj şi vreau să citez tot din acest sondaj. Majoritatea cetăţenilor moldoveni se întorc acasă de peste hotare din cauza problemelor de familie şi mai puţin din cauza pierderii locurilor de muncă sau din cauza reducerii salariilor. Înseamnă asta că vor fi date peste cap anumite previziuni potrivit cărora se aştepta o revenire masivă a moldovenilor acasă?
Sergiu Sainciuc: De fapt noi am aşteptat o revenire mai masivă a cetăţenilor noştri de peste hotare, însă acele cercetări au arătat că fluxul este foarte şi foarte mic. Da, o problemă majoră care este, este destrămarea familiilor şi este cea a copiilor rămaşi fără un părinte sau chiar fără ambii părinţi. Aceşti copii sunt lăsaţi în cel mai bun caz la bunei, la rude, vecini.
Valentina Ursu: Discutam aseară cu un expert care sugera că autorităţile au fost nevoite în ultimii ani să deschidă mai multe case de copii şi aziluri pentru bătrâni, pentru cei rămaşi fără această supraveghere. E si acesta un aspect al migratiei.
Sergiu Sainciuc: Da, evident, aceasta este o mare problemă. Este o presiune suplimentară a sistemului de asistenţă socială, asupra bugetului fiindcă trebuie să fie cheltuiţi bani suplimentar pentru a acorda anumită asistenţă. Evident. Anul trecut am adoptat legea cu privire la migraţia de muncă, care a fost pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie curent. Acolo am prevăzut un articol special ce ţine de obligativitatea cetăţeanului care va pleca peste hotare să aducă un document în care să fie indicat cu cine a lăsat copiii. Adică vrem să facem ordine în aceasta. Evident, în continuare va fi o activitate foarte importantă la acest compartiment ce ţine de identificarea tutror copiilor care au rămas fără tutelă, un lucru care se realizează deja de minister.
Valentina Ursu: Domnule Sainciuc vă mulţumim foarte mult.
