„Tradiţional”, ceremoniile de la Alba Iulia, marcând Ziua Naţională, au fost scena unor confruntări extrem de „vocale” dacă nu chiar violente între putere şi opoziţie.
Încă din 1990, primul an când Ziua Naţională a fost marcată pe 1 decembrie, reprezentanţii puterii ( pe atunci Ion Iliescu şi Petre Roman) şi-au ţinut nestingheriţi discursurile. Corneliu Coposu, liderul ţărănist, a fost însă mereu întrerupt de fluierăturile Vetrei Româneşti, mişcare naţionalistă.
Opoziţia a sărbătorit însă Ziua naţională, la Bucureşti, printr-un miting anti-guvernamental.
De atunci, cele două tabere au încercat să se evite. În anii pre-electorali, puterea a vrut să evite cu orice preţ incidente la Alba Iulia şi a „rămas” la Bucureşti.
Încă din 1990, primul an când Ziua Naţională a fost marcată pe 1 decembrie, reprezentanţii puterii ( pe atunci Ion Iliescu şi Petre Roman) şi-au ţinut nestingheriţi discursurile. Corneliu Coposu, liderul ţărănist, a fost însă mereu întrerupt de fluierăturile Vetrei Româneşti, mişcare naţionalistă.
Opoziţia a sărbătorit însă Ziua naţională, la Bucureşti, printr-un miting anti-guvernamental.
De atunci, cele două tabere au încercat să se evite. În anii pre-electorali, puterea a vrut să evite cu orice preţ incidente la Alba Iulia şi a „rămas” la Bucureşti.