Astazi cabinetul de miniștri urmează să opereze rectificări la Bugetul de stat pentru 2009; este o ajustare pe final de an. Ex-ministrul economiei, deputatul comunist Igor Dodon declara recent Europei Libere că „Rectificarea Bugetului a fost pregătită de către guvernul Greceanâi încă în luna mai, împreună cu un set de modificări ale politicii fiscale pentru anul curent. Insă nu a fost posibil de promovat, deoarece s-a intrat în criză politică”. Dar a prevăzut oare fosta guvernare bani suficienți pentru întreg anul 2009? Incercăm să aflăm răspuns de la invitatul emisiunii, Veaceslav Negruță, ministrul finanțelor.
Valentina Ursu: Domnule ministru, sunt sau nu sunt mijloace suficiente în buget până la finele acestui an?
Veaceslav Negruţă: În varianta în care a fost aprobat bugetul pentru 2009, nu sunt. Este o lipsă de mijloace financiare de aproximativ 3 miliarde de lei. Iată că venim cu rectificarea, astfel ca să facem posibilă executarea bugetului în limita disponibilităţilor de resurse pe intern, dar şi cu resurse de împrumut, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. Vor fi suficiente mijloace financiare ca să onorăm acele cheltuieli, care considerăm că sunt prioritare. Mă refer în primul rând la pensii, salarii, obligaţiuni sociale faţă de cetăţenii noştri şi alte programe, dar care întradevăr sunt prioritare.
Valentina Ursu: Deci, nu va fi o povară financiara ca până la finele acestui an să achitaţi toate aceste obligatiuni sociale pentru cetateni?
Veaceslav Negruţă: Nu. Toate plăţile pe care le-am menţionat mai sus, vor fi onorate de guvern.
Vitalie Enache: Domnule Negruţă, putem spune de pe acum care va fi mărimea veniturilor, cheltuielilor, dar şi deficitului bugetar în urma rectificărilor pe care urmează să le faceţi şi dacă la stabilirea acestora, trebuie să se ţină cont de anumite recomandări ale instituţiilor financiare internaţionale, bineînţeles dacă acestea au fost făcute până acum?
Veaceslav Negruţă: Cât priveşte la veniturile la bugetul de stat, vom avea o reducere a sumei totale de la 17, 7 miliarde de lei iniţial aprobate. Vom reveni la 13,1 miliarde lei. E vorba de o reducere cu 26 la sută, pentru că veniturile sunt mult mai joase decât au fost iniţial prevăzute în bugetul 2009. Cât priveşte cheltuielile, vom avea o reducere de la 18,3 miliarde la 17,7 miliarde de lei. Or, e o reducere de 3,1 la sută. În aceste condiţii vom avea un deficit bugetar care se cifrează la 4,6 miliarde de lei, ceea ce va constitui în jur de 9 procente faţă de Produsul Intern Brut.
Valentina Ursu: Domnule ministru care ar fi soarta bugetului pentru anul viitor, l-ati definitivat, pe cand ar putea fi prezentat si aprobat de catre Parlament?
Veaceslav Negruţă: Bugetul pentru anul viitor este în lucru şi în timpul cel mai apropiat, imediat după rectificare, într-o săptămână, vom veni şi cu varianta bugetului pentru 2010.
Valentina Ursu: Sa inteleg ca intr-o luna faceti ceea ce ar fi fost normal sa se faca in vreo jumatate de an, adica sa fie definitivat proiectul legii bugetului ?
Veaceslav Negruţă: Se întârzie pentru că au fost date peste cap toate prevederile legale. Aceasta se întâmplă pentru că guvernul precedent, în loc să se ocupe de elaborarea politicii fiscale şi bugetul 2010, a fost în plină campanie, au colindat republica în lung şi în lat, în loc să se ocupe cu ceea ce trebuia să se ocupe şi noi acum într-o lună facem ceea ce iniţial trebuia să fie făcut în 7-8 luni.
Valentina Ursu: Putem vorbi despre acoperirea deficitului bugetar pentru anul 2010? Ştim că aceasta ar putea afecta achitarea la timp a salariilor, indemnizaţiilor, altor plăţi sociale. Care sunt sursele de finanţare?
Veaceslav Negruţă: Cât priveşte 2010 va fi un deficit, care va avea integral surse de acoperire. Atât surse interne, cât şi surse din exterior. Vom avea o parte din mijloace pentru finanţarea deficitului direct de la FMI. Acum suntem la etapa de discuţii şi negocieri cu partenerii noştri de dezvoltare cum sunt Banca Mondială, Uniunea Europeană, care la fel o parte din bani vor fi îndreptaţi spre susţinerea bugetară.
Vitalie Enache: Rectificarea bugetului a fost negociată să înţelegem cu FMI mai devreme sau cu alte instituţii internaţionale, mai ales că înţelegem că în baza acestui buget rectificat, se vor face calculele pentru bugetul anului viitor?
Veaceslav Negruţă: Da. Aveţi perfectă dreptate. Nu este logic să vii cu bugetul 2010, atâta timp cât nu ai făcut rectificare la 2009. Cât priveşte indicatorii, care au fost discutaţi cu misiunea Fondului, într-adevăr, parametrii macroeconomici, parametrii de venituri, cheltuieli şi deficit, şi surse de finanţare au fost discutaţi cu misiunea Fondului.
Valentina Ursu: Domnule ministru, în contextul semnării acordului privind traficul la frontieră, credeţi că se va îmbunătăţi activitatea economică a agenţilor care activează în această zonă din imediata vecinatate a României? Ar putea contribui aceasta la suplimentarea veniturilor în bugetul pentru anul viitor? Aţi făcut cumva anumite estimări?
Veaceslav Negruţă: Vreau să vă spun că odată cu liberalizarea inclusiv a comerţului, datorită Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră, sperăm şi aşteptăm anumite încasări la buget. De fapt, acele măsuri de liberalizare, care deja au fost întreprinse anterior, în ultimele 5-6 săptămâni, deja dau roade. Conform statisticii de la vamă pe care o am, luna octombrie este prima lună din acest an, când avem creştere faţă de luna respectivă a anului precedent. Deja avem primele semnale, iar Convenţia respectivă, ar fi un imbold în plus ca producătorii moldoveni să facă comerţ cu partenerii de peste Prut şi aşteptăm şi o creştere a veniturilor.
Valentina Ursu: Domnule Negruţă, să revenim la politica fiscală pentru anul viitor. În contextul crizei financiare şi efectele ei asupra sistemului bancar, dar şi asupra populaţiei, legislaţia actuală prevede impozitarea populaţiei la depunerile băneşti. Este oportună oare această clauză în aceasta situatie de criză şi dacă aceasta nu va crea turbulenţe pe piaţia financiară şi nu va scădea încrederea deponenţilor în bănci?
Veaceslav Negruţă: Vreau să vă spun că în urma mai multor discuţii pe care le-am avut cu colegii noştri din sistemul bancar, de la asociaţia băncilor comerciale, noi am venit cu propunerea să amânăm acest termen de introducere a impozitului pe veniturile din depozitele din băncile comerciale. Până în 2015 abia, va intra în vigoare această prevedere. Respectiv, scopul este unul simplu, ca băncile comerciale, banii atraşi prin depozite să facă posibilă creditarea pe termen cât mai lung posibil şi asta dă o doză sporită de certitudine pentru activitatea băncilor comerciale pe de o parte. Doi, populaţia sau oamenii să depună cu siguranţă banii în bănci şi să nu fie taxaţi pentru asta.
Valentina Ursu: În contextul demonopolizării economiei naţionale, cum comentaţi starea actuală de lucruri, când salariile bugetare ale diferitor funcţionari publici sunt achitate doar prin intermediul unei singure bănci? Pe când fiecare salariat are dreptul la libera alegere a băncii, care să-l deservească în funcţie de comisioane, de locul de trai?
Veaceslav Negruţă: Am spus-o nu o dată. Fiecare angajat are dreptul să ceară să fie achitat în banca pe care o preferă. Inclusiv să aleagă şi să fie plătit cu bani cash, fără să i se facă transfer în bancă. Dar din lipsă de informaţie, evident că angajaţii sunt puşi să primească banii aşa cum a hotărât conducerea instituţiei la care a fost angajat. Deci este dreptul fiecărui angajat să-şi aleagă banca. Asta poate s-o facă foarte simplu dacă face o solicitare la contabilitate.
Valentina Ursu: Şi ultima întrebare. Ce soarta va avea leul moldovenesc ? Se va menţine la aceeasi cota in raport cu dolarul, cu moneda euro?
Veaceslav Negruţă: Noi am creat toate condiţiile incat cotaţia leu-dolar, leu-euro să se facă în baza de cerere şi ofertă şi vedeţi că avem o situaţie relativ stabilă, fără practic nici o intervenţie din partea Băncii Naţionale.
Valentina Ursu: Pronosticul pe anul viitor?
Veaceslav Negruţă: Va fi din nou stabilită cotaţia, în funcţie de cerere şi ofertă.
Valentina Ursu: Mulţumim foarte mult! Invitatul Europei libere a fost ministrul finantelor Veaceslav Negruta.
Valentina Ursu: Domnule ministru, sunt sau nu sunt mijloace suficiente în buget până la finele acestui an?
Veaceslav Negruţă: În varianta în care a fost aprobat bugetul pentru 2009, nu sunt. Este o lipsă de mijloace financiare de aproximativ 3 miliarde de lei. Iată că venim cu rectificarea, astfel ca să facem posibilă executarea bugetului în limita disponibilităţilor de resurse pe intern, dar şi cu resurse de împrumut, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. Vor fi suficiente mijloace financiare ca să onorăm acele cheltuieli, care considerăm că sunt prioritare. Mă refer în primul rând la pensii, salarii, obligaţiuni sociale faţă de cetăţenii noştri şi alte programe, dar care întradevăr sunt prioritare.
Valentina Ursu: Deci, nu va fi o povară financiara ca până la finele acestui an să achitaţi toate aceste obligatiuni sociale pentru cetateni?
Veaceslav Negruţă: Nu. Toate plăţile pe care le-am menţionat mai sus, vor fi onorate de guvern.
Vitalie Enache: Domnule Negruţă, putem spune de pe acum care va fi mărimea veniturilor, cheltuielilor, dar şi deficitului bugetar în urma rectificărilor pe care urmează să le faceţi şi dacă la stabilirea acestora, trebuie să se ţină cont de anumite recomandări ale instituţiilor financiare internaţionale, bineînţeles dacă acestea au fost făcute până acum?
Veaceslav Negruţă: Cât priveşte la veniturile la bugetul de stat, vom avea o reducere a sumei totale de la 17, 7 miliarde de lei iniţial aprobate. Vom reveni la 13,1 miliarde lei. E vorba de o reducere cu 26 la sută, pentru că veniturile sunt mult mai joase decât au fost iniţial prevăzute în bugetul 2009. Cât priveşte cheltuielile, vom avea o reducere de la 18,3 miliarde la 17,7 miliarde de lei. Or, e o reducere de 3,1 la sută. În aceste condiţii vom avea un deficit bugetar care se cifrează la 4,6 miliarde de lei, ceea ce va constitui în jur de 9 procente faţă de Produsul Intern Brut.
Valentina Ursu: Domnule ministru care ar fi soarta bugetului pentru anul viitor, l-ati definitivat, pe cand ar putea fi prezentat si aprobat de catre Parlament?
Veaceslav Negruţă: Bugetul pentru anul viitor este în lucru şi în timpul cel mai apropiat, imediat după rectificare, într-o săptămână, vom veni şi cu varianta bugetului pentru 2010.
Valentina Ursu: Sa inteleg ca intr-o luna faceti ceea ce ar fi fost normal sa se faca in vreo jumatate de an, adica sa fie definitivat proiectul legii bugetului ?
Veaceslav Negruţă: Se întârzie pentru că au fost date peste cap toate prevederile legale. Aceasta se întâmplă pentru că guvernul precedent, în loc să se ocupe de elaborarea politicii fiscale şi bugetul 2010, a fost în plină campanie, au colindat republica în lung şi în lat, în loc să se ocupe cu ceea ce trebuia să se ocupe şi noi acum într-o lună facem ceea ce iniţial trebuia să fie făcut în 7-8 luni.
Valentina Ursu: Putem vorbi despre acoperirea deficitului bugetar pentru anul 2010? Ştim că aceasta ar putea afecta achitarea la timp a salariilor, indemnizaţiilor, altor plăţi sociale. Care sunt sursele de finanţare?
Veaceslav Negruţă: Cât priveşte 2010 va fi un deficit, care va avea integral surse de acoperire. Atât surse interne, cât şi surse din exterior. Vom avea o parte din mijloace pentru finanţarea deficitului direct de la FMI. Acum suntem la etapa de discuţii şi negocieri cu partenerii noştri de dezvoltare cum sunt Banca Mondială, Uniunea Europeană, care la fel o parte din bani vor fi îndreptaţi spre susţinerea bugetară.
Vitalie Enache: Rectificarea bugetului a fost negociată să înţelegem cu FMI mai devreme sau cu alte instituţii internaţionale, mai ales că înţelegem că în baza acestui buget rectificat, se vor face calculele pentru bugetul anului viitor?
Veaceslav Negruţă: Da. Aveţi perfectă dreptate. Nu este logic să vii cu bugetul 2010, atâta timp cât nu ai făcut rectificare la 2009. Cât priveşte indicatorii, care au fost discutaţi cu misiunea Fondului, într-adevăr, parametrii macroeconomici, parametrii de venituri, cheltuieli şi deficit, şi surse de finanţare au fost discutaţi cu misiunea Fondului.
Valentina Ursu: Domnule ministru, în contextul semnării acordului privind traficul la frontieră, credeţi că se va îmbunătăţi activitatea economică a agenţilor care activează în această zonă din imediata vecinatate a României? Ar putea contribui aceasta la suplimentarea veniturilor în bugetul pentru anul viitor? Aţi făcut cumva anumite estimări?
Veaceslav Negruţă: Vreau să vă spun că odată cu liberalizarea inclusiv a comerţului, datorită Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră, sperăm şi aşteptăm anumite încasări la buget. De fapt, acele măsuri de liberalizare, care deja au fost întreprinse anterior, în ultimele 5-6 săptămâni, deja dau roade. Conform statisticii de la vamă pe care o am, luna octombrie este prima lună din acest an, când avem creştere faţă de luna respectivă a anului precedent. Deja avem primele semnale, iar Convenţia respectivă, ar fi un imbold în plus ca producătorii moldoveni să facă comerţ cu partenerii de peste Prut şi aşteptăm şi o creştere a veniturilor.
Valentina Ursu: Domnule Negruţă, să revenim la politica fiscală pentru anul viitor. În contextul crizei financiare şi efectele ei asupra sistemului bancar, dar şi asupra populaţiei, legislaţia actuală prevede impozitarea populaţiei la depunerile băneşti. Este oportună oare această clauză în aceasta situatie de criză şi dacă aceasta nu va crea turbulenţe pe piaţia financiară şi nu va scădea încrederea deponenţilor în bănci?
Veaceslav Negruţă: Vreau să vă spun că în urma mai multor discuţii pe care le-am avut cu colegii noştri din sistemul bancar, de la asociaţia băncilor comerciale, noi am venit cu propunerea să amânăm acest termen de introducere a impozitului pe veniturile din depozitele din băncile comerciale. Până în 2015 abia, va intra în vigoare această prevedere. Respectiv, scopul este unul simplu, ca băncile comerciale, banii atraşi prin depozite să facă posibilă creditarea pe termen cât mai lung posibil şi asta dă o doză sporită de certitudine pentru activitatea băncilor comerciale pe de o parte. Doi, populaţia sau oamenii să depună cu siguranţă banii în bănci şi să nu fie taxaţi pentru asta.
Valentina Ursu: În contextul demonopolizării economiei naţionale, cum comentaţi starea actuală de lucruri, când salariile bugetare ale diferitor funcţionari publici sunt achitate doar prin intermediul unei singure bănci? Pe când fiecare salariat are dreptul la libera alegere a băncii, care să-l deservească în funcţie de comisioane, de locul de trai?
Veaceslav Negruţă: Am spus-o nu o dată. Fiecare angajat are dreptul să ceară să fie achitat în banca pe care o preferă. Inclusiv să aleagă şi să fie plătit cu bani cash, fără să i se facă transfer în bancă. Dar din lipsă de informaţie, evident că angajaţii sunt puşi să primească banii aşa cum a hotărât conducerea instituţiei la care a fost angajat. Deci este dreptul fiecărui angajat să-şi aleagă banca. Asta poate s-o facă foarte simplu dacă face o solicitare la contabilitate.
Valentina Ursu: Şi ultima întrebare. Ce soarta va avea leul moldovenesc ? Se va menţine la aceeasi cota in raport cu dolarul, cu moneda euro?
Veaceslav Negruţă: Noi am creat toate condiţiile incat cotaţia leu-dolar, leu-euro să se facă în baza de cerere şi ofertă şi vedeţi că avem o situaţie relativ stabilă, fără practic nici o intervenţie din partea Băncii Naţionale.
Valentina Ursu: Pronosticul pe anul viitor?
Veaceslav Negruţă: Va fi din nou stabilită cotaţia, în funcţie de cerere şi ofertă.
Valentina Ursu: Mulţumim foarte mult! Invitatul Europei libere a fost ministrul finantelor Veaceslav Negruta.
