Alianţa pentru Integrarea Europeană a decis să schimbe procedura de alegere a şefului statului, sperînd să poată depăşi impasul la alegerea preşedintelui, sau în caz de nereuşită, să-şi asigure stabilitatea la guvernare chiar şi fără un şef de stat ales, până la alegerile parlamentare anticipate. Alianţa a aprobat în prima lectură un amendament care permite organizarea prezidenţialelor cu un singur candidat, permite amânarea votului de mai multe ori şi interzice dizolvarea Parlamentului până la vară. Opoziţia comunistă acuză Alianţa de încălcarea Constituţiei.
Deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană se declară convinşi că legea trebuie să indice fără echivoc participarea unui sau mai multor candidaţi la alegerile presedintelui Republicii Moldova de către parlament. Unul dintre autorii proiectului de lege în noua redactare, Aurel Băieşu considera că astfel vor fi eliminate contradicţiile din legislatia in vigoare.
Opoziţa comunistă a acceptat logica majorităţii parlamentare, dar a protestat impotriva amânarii alegerii şefului statului. Deputatul comunist Vladimir Ţurcan şi-a exprimat dezacordul cu una din propunerile care permit parlamentului să amâne data alegerilor în cazul unor circumstanţe obiective, ce i-ar impiedica pe unii deputaţi sa participe la şedinţa specială.
Pe deputatii comunişti i-a deranjat şi o altă noutate a legii cu privire la alegerea şefului statului. Dizolvarea parlamentului poate avea loc nu mai devreme de data la care se împlineşte un an de la fosta dizolvare a legislativului. Ceea ce înseamnă că în cazul eşecului de alegere a preşedintelui, parlamentul va putea fi dizovat abia în vara anului viitor. De asemenea, potrivit noii versiuni a legii, parlamentul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de preşedinte şi până la dizolvare, în cazul în care dispar motivele care făceau imposibilă anterior desfăşurarea scrutinului.
Deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi într-un schimb de replici cu autorul proiectului de lege Aurel Băieşu: "E clar. Vreţi să puteţi să desfăşuraţi alegerea de mai multe ori. Dar ce facem cu termenul de două luni prevăzut în Constituţie, care prevede clar două luni pentru alegerea şefului statului? Nu consideraţi că încălcăm acest termen?"
Aurel Băieşu: "Nu considerăm, fiindcă aceste două luni sunt date pentru prima încercare de alegere a preşedintelui".
Anatolie Zagorodnîi: "Două luni nu sunt pentru încercare. Două luni sunt prevăzute pentru alegerea preeşdintelui, inclusiv prima rundă, al doialea tur, repetat şi aşa mai departe".
Aurel Băieşu: "Aceasta e părerea dumneavoastră".
Anatolie Zagorodnîi: "Părerea noastră este alta, că dumneavoastră prin asemenea modificare, urmează să faceţi şi în continuare pressing-uri asupra deputaţilor din opoziţie, ca să căpătaţi aceste voturi pentru votarea preşedintelui".
Deputaţii comunişti au declarat că vor ataca la Curtea Constituţională modificările operate la legea privind alegerea şefului statului.
Intre timp surse din cadrul AIE au declarat Europei Libere că la şedinţa de mîine majoritatea ar putea lua in considerare unele propuneri ale opoziţiei.
Alegerea preşedintelui urma să se desfăşoare pe 23 octombrie, dar parlamentul a amânat scrutinul, invocând necooncordante în legislaţie, inclusiv în ce priveşte numărul minim de candidaţi la funcţia de preşedinte, Marian Lupu fiind singurul candidat la această funcţie inaintat de AIE.
Deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană se declară convinşi că legea trebuie să indice fără echivoc participarea unui sau mai multor candidaţi la alegerile presedintelui Republicii Moldova de către parlament. Unul dintre autorii proiectului de lege în noua redactare, Aurel Băieşu considera că astfel vor fi eliminate contradicţiile din legislatia in vigoare.
Opoziţa comunistă a acceptat logica majorităţii parlamentare, dar a protestat impotriva amânarii alegerii şefului statului. Deputatul comunist Vladimir Ţurcan şi-a exprimat dezacordul cu una din propunerile care permit parlamentului să amâne data alegerilor în cazul unor circumstanţe obiective, ce i-ar impiedica pe unii deputaţi sa participe la şedinţa specială.
Pe deputatii comunişti i-a deranjat şi o altă noutate a legii cu privire la alegerea şefului statului. Dizolvarea parlamentului poate avea loc nu mai devreme de data la care se împlineşte un an de la fosta dizolvare a legislativului. Ceea ce înseamnă că în cazul eşecului de alegere a preşedintelui, parlamentul va putea fi dizovat abia în vara anului viitor. De asemenea, potrivit noii versiuni a legii, parlamentul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de preşedinte şi până la dizolvare, în cazul în care dispar motivele care făceau imposibilă anterior desfăşurarea scrutinului.
Deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi într-un schimb de replici cu autorul proiectului de lege Aurel Băieşu: "E clar. Vreţi să puteţi să desfăşuraţi alegerea de mai multe ori. Dar ce facem cu termenul de două luni prevăzut în Constituţie, care prevede clar două luni pentru alegerea şefului statului? Nu consideraţi că încălcăm acest termen?"
Aurel Băieşu: "Nu considerăm, fiindcă aceste două luni sunt date pentru prima încercare de alegere a preşedintelui".
Anatolie Zagorodnîi: "Două luni nu sunt pentru încercare. Două luni sunt prevăzute pentru alegerea preeşdintelui, inclusiv prima rundă, al doialea tur, repetat şi aşa mai departe".
Aurel Băieşu: "Aceasta e părerea dumneavoastră".
Anatolie Zagorodnîi: "Părerea noastră este alta, că dumneavoastră prin asemenea modificare, urmează să faceţi şi în continuare pressing-uri asupra deputaţilor din opoziţie, ca să căpătaţi aceste voturi pentru votarea preşedintelui".
Deputaţii comunişti au declarat că vor ataca la Curtea Constituţională modificările operate la legea privind alegerea şefului statului.
Intre timp surse din cadrul AIE au declarat Europei Libere că la şedinţa de mîine majoritatea ar putea lua in considerare unele propuneri ale opoziţiei.
Alegerea preşedintelui urma să se desfăşoare pe 23 octombrie, dar parlamentul a amânat scrutinul, invocând necooncordante în legislaţie, inclusiv în ce priveşte numărul minim de candidaţi la funcţia de preşedinte, Marian Lupu fiind singurul candidat la această funcţie inaintat de AIE.
