29 octombrie 1999.
Deputații comuniști resping Legea rectificării bugetului.
Dan Ionescu: Dezbaterile de vineri din Parlament s-au transformat într-o noua piatră de încercare pentru actuala echipă de guvernamînt. Ele s-au axat pe modificarile la bugetul pe anul în curs, modificari care nu au reuşit nici măcar o majoritate simplă de voturi, astfel încit, proiectul de lege a făcut calea întoarsă, revenind pe masa de lucru a executivului. Iată deci că o nouă şi serioasă criză se profilează acum la orizont, mai ales dacă dăm crezare unor avertismente atribuite primului ministru Ion Sturza, potrivit cărora, o eventuală respingere a ajustărilor bugetare ar putea forţa, în cele din urmă guvernul să îşi prezinte demisia.
Mai multe despre şedinta de astazi a legislativului de la Radu Benea:
Proiectul de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul curent a fost respins astazi de Parlament şi va fi remis guvernului pentru definitivare. Grupurile parlamentare din coalitia majoritară nu au avut suficiente voturi la adoptarea legii. Pentru, au votat 44 de deputati din Convenţia Democrata, Partidul Fortelor Democratice, Blocul pentru o Moldova democratica si Prosperă şi grupul deputatilor independenti. Creştin Democratii s-au abţinut de la vot, pozitia lor negativa fiind expusă din timpul dezbaterilor în prima lectură. In aceste conditii, votul decisiv a fost cel al deputatilor comunisti care, deşi la începutul şedintei şi-au exprimat intentia de a aproba rectificările, în final, au votat împotrivă.
Dezbaterile s-au axat pe articolul 1 al documentului prin care sunt stabilite marimea veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetar. Guvernul a propus majorarea veniturilor de la 2 miliarde 900 milioane lei la 2 miliarde 984 de milioane lei şi a cheltuielilor de la 3 miliarde 100 milioane la 3 miliarde 567 milioane lei. Deficitul a fost majorat de la 200 la 583 de milioane de lei. La elaborarea rectificărilor s-a tinut cont si de faptul că Banca Mondială ar putea să nu mai acorde tranşa a doua a creditului ISAC in valoare de 20 milioane dolari, pe motivul neonorării unor angajamenmte asumate de guvernul de la Chişinău, precum şi de suspendarea unui credit de 16 milioane de dolari din partea Uniunii Europene.
Pentru a compensa aceste sume, guvernul va contracta un nou împrumut de la Banca Naţională care va fi rambursat anul viitor. Comuniştii au susţinut că guvernul a redus neîntemeiat veniturile de pe urma accizelor la benzina şi motorină cu 163 milioane lei şi au cerut păstrarea acestei sume la buget pentru reorientarea ei ulterioară spre sfera socială.
Ministrul finantelor, Anatol Arapu, care a prezentat documentul în plen, a respins în mod categoric propunerea comunistilor, arătînd că aceasta este nerealistă, iar modificarea principalilor indicatori ai bugetului stabilit de guvern ar dezechilibra sistemul bugetar şi ar aprofunda procesele inflaţioniste: „Aceste cifre, după părerea guvernului, nu pot fi modificate. Surse de majorare a cheltuielilor suplimentare nu pot fi. Dacă noi avem de gînd să facem schimbări radicale, acest lucru nu este acceptabil pentru guvern şi eu, ca ministru, nu pot să îmi asum răspunderea fără a consulta guvernul”.
La rindul lor, comunistii au amintit ministrului finanţelor că la adoptarea bugetului pe anul curent, guvernul a garantat executarea bugetului, declarînd că acesta este primul buget din ultimii ani elaborat în baza unor prognoze realiste, însă acum, se constată că executivul nu şi-a ţinut promisiunea, iar estimările au fost greşite.
Refuzul ministrului finantelor şi a unei părţi a deputatilor din ADR de a le accepta initiativa, precum şi propunerea de a forma o comisie mixtă de conciliere, i-a determinat pe comunisti, în cele din urmă să voteze împotrivă. Solicitat de ziaristi, după şedinţă, Anatol Arapu a declarat că executivul nu va veni în Parlament cu un alt proiect de lege deoarece nu are alternativă. Mai mult, ministrul a calificat respingerea rectificărilor la buget drept un vot de neîncredere acordat guvernului Sturza.
Anatol Arapu nu a putut aprecia cum vor evolua în continuare evenimentele, mentionînd că situatia va fi examinată într-o şedinţă de guvern: „Se va vedea cum vor fi discutiile mai departe, dar guvernul nu are de gind sa isi schimbe pozitia deoarece, Dumneavoastra stiti foarte bine că aceasta pozitie a fost negociata foarte mult cu Fondul Monetar, din baza acestui buget se fac şi calculele pentru bugetul pe anul viitor, sunt niste estimări de venituri suplimentare din exterior care sunt condiţionate”.
Din Chisinau, Radu Benea, REL.
Dan Ionescu : Dacă Parlamentul a dat greş în adoptarea unui proiect de lege important, precum este cel al modificărilor bugetare pe 1999, el a reuşit totusi să întrunească numarul necesar de voturi pentru a aproba un alt act legislativ, cunoscut sub numele de "legea nucului". Legea respectivă urmăreşte să stimuleze crearea şi protejarea plantatiilor de nuci, prin infiinţarea unui fond destinat susţinerii cultivatorilor de nuci. Potrivit academicianului Ion Dediu, şeful comisiei parlamentare pentru agricultură, în perioada interbelică, pe teritoriul actualei Republici Moldova, nucul era protejat printr-un decret legal care a fost anulat în perioada sovietică. In viitor parlamentarii intentioneaza şi o aşa numită lege a prunului, precum şi una a mărului.
Deputații comuniști resping Legea rectificării bugetului.
Dan Ionescu: Dezbaterile de vineri din Parlament s-au transformat într-o noua piatră de încercare pentru actuala echipă de guvernamînt. Ele s-au axat pe modificarile la bugetul pe anul în curs, modificari care nu au reuşit nici măcar o majoritate simplă de voturi, astfel încit, proiectul de lege a făcut calea întoarsă, revenind pe masa de lucru a executivului. Iată deci că o nouă şi serioasă criză se profilează acum la orizont, mai ales dacă dăm crezare unor avertismente atribuite primului ministru Ion Sturza, potrivit cărora, o eventuală respingere a ajustărilor bugetare ar putea forţa, în cele din urmă guvernul să îşi prezinte demisia.
Mai multe despre şedinta de astazi a legislativului de la Radu Benea:
Proiectul de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul curent a fost respins astazi de Parlament şi va fi remis guvernului pentru definitivare. Grupurile parlamentare din coalitia majoritară nu au avut suficiente voturi la adoptarea legii. Pentru, au votat 44 de deputati din Convenţia Democrata, Partidul Fortelor Democratice, Blocul pentru o Moldova democratica si Prosperă şi grupul deputatilor independenti. Creştin Democratii s-au abţinut de la vot, pozitia lor negativa fiind expusă din timpul dezbaterilor în prima lectură. In aceste conditii, votul decisiv a fost cel al deputatilor comunisti care, deşi la începutul şedintei şi-au exprimat intentia de a aproba rectificările, în final, au votat împotrivă.
Dezbaterile s-au axat pe articolul 1 al documentului prin care sunt stabilite marimea veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetar. Guvernul a propus majorarea veniturilor de la 2 miliarde 900 milioane lei la 2 miliarde 984 de milioane lei şi a cheltuielilor de la 3 miliarde 100 milioane la 3 miliarde 567 milioane lei. Deficitul a fost majorat de la 200 la 583 de milioane de lei. La elaborarea rectificărilor s-a tinut cont si de faptul că Banca Mondială ar putea să nu mai acorde tranşa a doua a creditului ISAC in valoare de 20 milioane dolari, pe motivul neonorării unor angajamenmte asumate de guvernul de la Chişinău, precum şi de suspendarea unui credit de 16 milioane de dolari din partea Uniunii Europene.
Pentru a compensa aceste sume, guvernul va contracta un nou împrumut de la Banca Naţională care va fi rambursat anul viitor. Comuniştii au susţinut că guvernul a redus neîntemeiat veniturile de pe urma accizelor la benzina şi motorină cu 163 milioane lei şi au cerut păstrarea acestei sume la buget pentru reorientarea ei ulterioară spre sfera socială.
Ministrul finantelor, Anatol Arapu, care a prezentat documentul în plen, a respins în mod categoric propunerea comunistilor, arătînd că aceasta este nerealistă, iar modificarea principalilor indicatori ai bugetului stabilit de guvern ar dezechilibra sistemul bugetar şi ar aprofunda procesele inflaţioniste: „Aceste cifre, după părerea guvernului, nu pot fi modificate. Surse de majorare a cheltuielilor suplimentare nu pot fi. Dacă noi avem de gînd să facem schimbări radicale, acest lucru nu este acceptabil pentru guvern şi eu, ca ministru, nu pot să îmi asum răspunderea fără a consulta guvernul”.
La rindul lor, comunistii au amintit ministrului finanţelor că la adoptarea bugetului pe anul curent, guvernul a garantat executarea bugetului, declarînd că acesta este primul buget din ultimii ani elaborat în baza unor prognoze realiste, însă acum, se constată că executivul nu şi-a ţinut promisiunea, iar estimările au fost greşite.
Refuzul ministrului finantelor şi a unei părţi a deputatilor din ADR de a le accepta initiativa, precum şi propunerea de a forma o comisie mixtă de conciliere, i-a determinat pe comunisti, în cele din urmă să voteze împotrivă. Solicitat de ziaristi, după şedinţă, Anatol Arapu a declarat că executivul nu va veni în Parlament cu un alt proiect de lege deoarece nu are alternativă. Mai mult, ministrul a calificat respingerea rectificărilor la buget drept un vot de neîncredere acordat guvernului Sturza.
Anatol Arapu nu a putut aprecia cum vor evolua în continuare evenimentele, mentionînd că situatia va fi examinată într-o şedinţă de guvern: „Se va vedea cum vor fi discutiile mai departe, dar guvernul nu are de gind sa isi schimbe pozitia deoarece, Dumneavoastra stiti foarte bine că aceasta pozitie a fost negociata foarte mult cu Fondul Monetar, din baza acestui buget se fac şi calculele pentru bugetul pe anul viitor, sunt niste estimări de venituri suplimentare din exterior care sunt condiţionate”.
Din Chisinau, Radu Benea, REL.
Dan Ionescu : Dacă Parlamentul a dat greş în adoptarea unui proiect de lege important, precum este cel al modificărilor bugetare pe 1999, el a reuşit totusi să întrunească numarul necesar de voturi pentru a aproba un alt act legislativ, cunoscut sub numele de "legea nucului". Legea respectivă urmăreşte să stimuleze crearea şi protejarea plantatiilor de nuci, prin infiinţarea unui fond destinat susţinerii cultivatorilor de nuci. Potrivit academicianului Ion Dediu, şeful comisiei parlamentare pentru agricultură, în perioada interbelică, pe teritoriul actualei Republici Moldova, nucul era protejat printr-un decret legal care a fost anulat în perioada sovietică. In viitor parlamentarii intentioneaza şi o aşa numită lege a prunului, precum şi una a mărului.
