28 octombrie 1999
Comuniștii se opun legilor privatizării.
Dan Ionescu : Evenimentele sîngeroase petrecute miercuri în parlamentul de la Eerevan au captat atenţia mediilor de informare din mai toate fostele republici sovietice. Astazi, cotidianul moscovit Izvestia scria că este pentru prima data în istoria CSI cînd se produce un asasinat politic în incinta parlamentului unei republici. De fapt este vorba de un multiplu asasinat, printre cele 8 victime ale teroristilor, numarindu-se şi primul ministru armean Sarkian.
Joi, preşedintele Petru Lucinschi a trimis condoleante omologului sau armean, Robert Kociarian. La rîndul sau, Parlamentul de la Chisinau a adoptat o declaratie prin care îşi exprima regretul faţa de tragicul incident de ieri. In rest, şedinţa legislativului s-a desfăşurat într-o atmosferă mai calmă decît se aşteptaseră ziariştii, dat fiind că nu s-a pus nici problema unui vot de încredere în actualul guvern şi nici aceea a demiterii lui Iurie Roşca din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, ceea ce nu însemană însă că ar fi lipsit obişnuitele dispute între deputati. Despre felul în care au decurs dezbaterile ca şi despre subiectele discutate, relateaza Eleonora Lisnic:
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate o declaraţie în care condamnă evenimentele tragice de la Erevan, dar şi terorismul în general și exprima condoleanţe apropiaţilor celor asasinaţi, Parlamentului, guvernului şi poporului armean. Proiectul declaratiei a fost prezentat de şeful comisiei parlamentare pentru relatiile externe, Vasile Nedelciuc.
Deputatul Vladimir Solonari s-a pronunţat în acest context pentru întărirea pazei parlamentului moldovean: „Eu vă propun să ne gîndim la un aspect foarte practic: cum s-ar putea să se întîmple în Parlamentul Armeniei, că au intrat nişte oameni inarmaţi, au intrat în sală şi au împuşcat conducerea ţării. Eu nu ştiu cum s-ar putea sa se întîmple asta în Armenia, însă eu cred că la noi s-ar putea să se întîmple orişice. Pentru că Parlamentul nu este păzit. Asa, securitatea nu este securitate”.
În sedinta de astazi, cele mai aprinse discutii le-a provocat un pachet de 7 proiecte individuale de privatizare a unor intreprinderi din industriile tutunului şi vinificaţiei. Toate cele 7 proiecte au fost propuse pentru adoptare în lectura a doua, dar pe durata discutiilor şi a schimbului de replici, care au degradat în atacuri la persoana, a devenit clar că nu va fi acumulat numarul necesar de voturi. Preşedintele parlamentului, Dumitru Diacov a închis şedinţa fără a supune votului pachetul de legi. O parte a deputatilor comunisti s-au pronunţat împotriva privatizării în general, în timp ce alti colegi de-ai lor şi din grupul parlamentar independent creat de curind au exprimat opinii mai moderate insistînd doar asupra menţinerii monopolului de stat în industriile tutunului şi vinificaţiei. Deputatii creştin democraţi au declarat că nu susţin cele 7 proiecte fiindcă nu au încredee în persoanele care se află în fruntea procesului de privatizare.
In intervenţia sa, deputatul FPCD, Ion Neagu a declarat: „Cu regret, procesul de privatizare în Republica Moldova s-a transformat în acapararea proprietăţii statului de către grupările oligarhice aflate la guvernare. Acum se propune spre privatizare o parte destul de importanta a industriei tutunului si vinificaţiei. Noi, fractiunea FPCD nu am investit cu încrederea noastra actualul guvern. Am demonstrat cu probe concludente că acest guvern are în componenţa sa mai multe persoane corupte, compromise, care trateaza Republica Moldova ca pe o pradă”.
In timp ce parlamentarii pe listele Partidului Fortelor Democratice, Valeriu Matei si Vasile Nedelciuc şi deputatul pe listele Blocului pentru o Moldova Democratica si Prosperă, Vladimir Solonari s-au referit la avantajele privatizării, parlamentarii comunisti au adus date despre intreprinderi care, dupa ce au fost privatizate, staţionează. In special ei s-au referit la cazul fabricii de ciment din Rezina, privatizată de o companie franceză şi care a funcţionat doar 10 zile fiindca producţia acesteia s-a dovedit a fi necompetitivă cu cea a fabricii de ciment de la Ribniţa, de pe malul sting al Nistrului.
Deputatul Vasile Nedelciuc a declarat: „Vă îndemn să votăm aceste legi şi să cerem de la cei de la guvern să ne spună exact ce stocuri sunt la uzinele ce urmeaza a fi privatizate ca opinia publică, populaţia, să cunoască exact ce este cu aceste uzine, pentru că s-ar putea întimpla ca unele dintre ele să fie privatizate la nişte preturi derizorii şi lucrul acesta ne deranjeaza foarte mult, dar totodată să ne amintim daca uzina Maison din Chişinau sau Signal sau Lenin erau date un singur dolar în 1990 -1991 şi aceste unități economice ar fi început să lucreze şi cetăţenii acestei ţări primeau salarii de macar 100 de dolari pe luna, pe parcursul ultimilor 8 ani de zile, eu cred că eficienţa unei asemenea privatizari era mult mai mare decit a le păstra aşa cum sunt”.
Victor Stepaniuc a exprimat punctul de vedere al deputatilor comunisti: „Noi suntem împotriva privatizării şi industriei tutunului şi a fabricilor de vin, mai mult decît atît, am citit într-un ziar italian "La Repubblica", cum se produce curentul electric la dînşii, nu mai vorbesc de alte domenii. Curentul electric, 72 de procente se produce la intreprinderile de stat, la cele municipale 9 procente şi restul în sectorul privat. Noi, privatizînd toate sectoarele şi a celor rentabile şi a celor nerentabile, facem o greşală strategica”.
Preşedintele legislativului, Dumitru Diacov le-a reamintit parlamentarilor ca de adoptarea proiectelor în cauză, Banca Mondială condiţionează acordarea unui împrumut de 35 milioane de dolari pentru ajustări structurale. In finalul şedinţei nu s-a precizat cînd vor fi reluate discutiile asupra controversatului pachet de legi. Astazi, Parlamentul a adoptat în ultima lectură legea despre certificare, urmînd ca activităţile din acest domeniu să fie de competenţa exclusivă a departamentului pentru standarde, metrologie şi supraveghere tehnica.
Din Chişunău, E. Lisnic, REL.
Comuniștii se opun legilor privatizării.
Dan Ionescu : Evenimentele sîngeroase petrecute miercuri în parlamentul de la Eerevan au captat atenţia mediilor de informare din mai toate fostele republici sovietice. Astazi, cotidianul moscovit Izvestia scria că este pentru prima data în istoria CSI cînd se produce un asasinat politic în incinta parlamentului unei republici. De fapt este vorba de un multiplu asasinat, printre cele 8 victime ale teroristilor, numarindu-se şi primul ministru armean Sarkian.
Joi, preşedintele Petru Lucinschi a trimis condoleante omologului sau armean, Robert Kociarian. La rîndul sau, Parlamentul de la Chisinau a adoptat o declaratie prin care îşi exprima regretul faţa de tragicul incident de ieri. In rest, şedinţa legislativului s-a desfăşurat într-o atmosferă mai calmă decît se aşteptaseră ziariştii, dat fiind că nu s-a pus nici problema unui vot de încredere în actualul guvern şi nici aceea a demiterii lui Iurie Roşca din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, ceea ce nu însemană însă că ar fi lipsit obişnuitele dispute între deputati. Despre felul în care au decurs dezbaterile ca şi despre subiectele discutate, relateaza Eleonora Lisnic:
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate o declaraţie în care condamnă evenimentele tragice de la Erevan, dar şi terorismul în general și exprima condoleanţe apropiaţilor celor asasinaţi, Parlamentului, guvernului şi poporului armean. Proiectul declaratiei a fost prezentat de şeful comisiei parlamentare pentru relatiile externe, Vasile Nedelciuc.
Deputatul Vladimir Solonari s-a pronunţat în acest context pentru întărirea pazei parlamentului moldovean: „Eu vă propun să ne gîndim la un aspect foarte practic: cum s-ar putea să se întîmple în Parlamentul Armeniei, că au intrat nişte oameni inarmaţi, au intrat în sală şi au împuşcat conducerea ţării. Eu nu ştiu cum s-ar putea sa se întîmple asta în Armenia, însă eu cred că la noi s-ar putea să se întîmple orişice. Pentru că Parlamentul nu este păzit. Asa, securitatea nu este securitate”.
În sedinta de astazi, cele mai aprinse discutii le-a provocat un pachet de 7 proiecte individuale de privatizare a unor intreprinderi din industriile tutunului şi vinificaţiei. Toate cele 7 proiecte au fost propuse pentru adoptare în lectura a doua, dar pe durata discutiilor şi a schimbului de replici, care au degradat în atacuri la persoana, a devenit clar că nu va fi acumulat numarul necesar de voturi. Preşedintele parlamentului, Dumitru Diacov a închis şedinţa fără a supune votului pachetul de legi. O parte a deputatilor comunisti s-au pronunţat împotriva privatizării în general, în timp ce alti colegi de-ai lor şi din grupul parlamentar independent creat de curind au exprimat opinii mai moderate insistînd doar asupra menţinerii monopolului de stat în industriile tutunului şi vinificaţiei. Deputatii creştin democraţi au declarat că nu susţin cele 7 proiecte fiindcă nu au încredee în persoanele care se află în fruntea procesului de privatizare.
In intervenţia sa, deputatul FPCD, Ion Neagu a declarat: „Cu regret, procesul de privatizare în Republica Moldova s-a transformat în acapararea proprietăţii statului de către grupările oligarhice aflate la guvernare. Acum se propune spre privatizare o parte destul de importanta a industriei tutunului si vinificaţiei. Noi, fractiunea FPCD nu am investit cu încrederea noastra actualul guvern. Am demonstrat cu probe concludente că acest guvern are în componenţa sa mai multe persoane corupte, compromise, care trateaza Republica Moldova ca pe o pradă”.
In timp ce parlamentarii pe listele Partidului Fortelor Democratice, Valeriu Matei si Vasile Nedelciuc şi deputatul pe listele Blocului pentru o Moldova Democratica si Prosperă, Vladimir Solonari s-au referit la avantajele privatizării, parlamentarii comunisti au adus date despre intreprinderi care, dupa ce au fost privatizate, staţionează. In special ei s-au referit la cazul fabricii de ciment din Rezina, privatizată de o companie franceză şi care a funcţionat doar 10 zile fiindca producţia acesteia s-a dovedit a fi necompetitivă cu cea a fabricii de ciment de la Ribniţa, de pe malul sting al Nistrului.
Deputatul Vasile Nedelciuc a declarat: „Vă îndemn să votăm aceste legi şi să cerem de la cei de la guvern să ne spună exact ce stocuri sunt la uzinele ce urmeaza a fi privatizate ca opinia publică, populaţia, să cunoască exact ce este cu aceste uzine, pentru că s-ar putea întimpla ca unele dintre ele să fie privatizate la nişte preturi derizorii şi lucrul acesta ne deranjeaza foarte mult, dar totodată să ne amintim daca uzina Maison din Chişinau sau Signal sau Lenin erau date un singur dolar în 1990 -1991 şi aceste unități economice ar fi început să lucreze şi cetăţenii acestei ţări primeau salarii de macar 100 de dolari pe luna, pe parcursul ultimilor 8 ani de zile, eu cred că eficienţa unei asemenea privatizari era mult mai mare decit a le păstra aşa cum sunt”.
Victor Stepaniuc a exprimat punctul de vedere al deputatilor comunisti: „Noi suntem împotriva privatizării şi industriei tutunului şi a fabricilor de vin, mai mult decît atît, am citit într-un ziar italian "La Repubblica", cum se produce curentul electric la dînşii, nu mai vorbesc de alte domenii. Curentul electric, 72 de procente se produce la intreprinderile de stat, la cele municipale 9 procente şi restul în sectorul privat. Noi, privatizînd toate sectoarele şi a celor rentabile şi a celor nerentabile, facem o greşală strategica”.
Preşedintele legislativului, Dumitru Diacov le-a reamintit parlamentarilor ca de adoptarea proiectelor în cauză, Banca Mondială condiţionează acordarea unui împrumut de 35 milioane de dolari pentru ajustări structurale. In finalul şedinţei nu s-a precizat cînd vor fi reluate discutiile asupra controversatului pachet de legi. Astazi, Parlamentul a adoptat în ultima lectură legea despre certificare, urmînd ca activităţile din acest domeniu să fie de competenţa exclusivă a departamentului pentru standarde, metrologie şi supraveghere tehnica.
Din Chişunău, E. Lisnic, REL.
