Alegerea preşedintelui Moldovei ar putea fi amânată din lipsă de candidaţi. Primul tur ar fi trebuit să aibă loc pe 23 octombrie. Data limită, însă, cînd mai puteau fi înainte candidaturile pentru funcţia de preşedinte a Moldovei, a expirat sîmbătă, 17 octombrie, ora 24. Pînă atunci era înregistrat un singur concurent, Marian Lupu, lider al Partidului Democrat, candidatură propusă de Alianţa pentru Integrarea Europeană. Potrivit procedurii constituţionale, pentru a putea pune la vot alegerea şefului statului e nevoie de cel puţin doi concurenţi.
Ce se va întîmpla în continuare, ce prevăd normele constituţionale, îl vom întreba acum pe Alexandru Arsenie, expert în drept constituţional.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, Curtea Constituţională a decis anterior că pentru a alege şeful statului e nevoie de cel puţin doi candidaţi. De ce?
Alexandru Arsenie: Tălmăcind prevederile art. 78 din Constituţia R. Moldova şi anume alineatul 4 îndeosebi, pe care îl citez: „dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate”. Această prevedere a impus Curtea Constituţională să stabilească o normă pentru tălmăcirea, în conformitate cu art. 134 din Constituţie, să prevadă, deci, că la alegerea preşedintelui trebuie să participe în mod obligatoriu două candidaturi. Cu toate că art. 9 din Legea specială cu privire la alegerea preşedintelui, alineatul 2 stabileşte următoarele: „dacă în turul I a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează turul 2”, citat încheiat. Dar prioritate are norma constituţională, de aceea se stabilesc doi candidaţi.
Elena Cioina: Dar de ce această discrepanţă în legislaţie şi, domnule Arsenie, nu e totuna dacă e o singură candidatură atîta vreme cît pentru a doua votează zero în Parlament?
Alexandru Arsenie: Problema este că noi într-atîta ne-am axat pe alegerea preşedintelui, încît alte probleme în R. Moldova nu mai există. Preşedintele este într-adevăr o funcţie, o instituţie în stat care reglementează nişte relaţii în conformitate cu Constituţia şi el nu trebuie să blocheze activitatea celorlalte instituţii, pentru că nu are rost în fond. De aceea, eu consider participarea unui singur candidat nu încalcă normele consttuţionale.
Elena Cioina: Deci pe 23 octombrie...
Alexandru Arsenie: Ar trebui să aibă loc alegerile în mod normal. Într-adevăr termenul în conformitate cu art. 5 din legea cu privire la alegerea preşedintelui a expirat cu 5 zile înainte de alegerile propriuzise.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, dar Moldova are nevoie neapărat de un şef de stat sau nu?
Alexandru Arsenie: Ştiţi şi această problemă nu este corect tratată. Indiferent, Moldova, Burchino Faso sau Tumba Bumba, mă iertaţi de expresie, toate ţările au un şef de stat. Problema e ce i se atribuie acestei instituţii, dar art. 77 din Constituţie stabileşte 2 funcţii foarte clare – garant al independenţei şi securităţii şi garant al poporului. A treia funcţie de mediere nu este indicată în art. 77, dar ea reiese din celelalte articole ale Constituţiei, consultarea fracţiunilor parlamentare pentru alegerea şefului statului, etc. Un şef de stat e obligatoriu pentru orice ţară.
Vitalie Enache: Domnule Arsenie, revenind la acelaşi art. 78, pe care l-aţi citat din Constituţie şi care spune că nici unul dintre candidaţi şi Constituţia nu spune doar candidatul care a acumulat numărul necesar de voturi – din acest punct de vedere înseamnă acest lucru că Legea supremă prevedere înregistrarea obligatorie a cel puţin doi candidaţi?
Alexandru Arsenie: Nu, pentru că citim alineatul 6 din art. 78 – „procedura de alegere a şefului statului în Moldova e stabilită prin Legea Organică”, citat încheiat, iar Legea Organică, repet, art. 9, alineatul 2 spune foarte clar – dacă în turul I a participat un singur candidat, dar cu condiţia că nu a acumulat numărul necesar de voturi, adică 61, atunci e organizat turul 2. Dar poate fi un singr candidat care acumulează numărul necesar şi am plecat mai departe.
Vitalie Enache: Un aviz al CC menţionează necesitatea unei concurenţe la alegerea şefului statului şi vrem să vă întrebăm dacă acest aviz are doar statut de recomandare, aşa cum susţin unii deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană sau e obligatoriu pentru alegerea preşedintelui?
Alexandru Arsenie: Nu, avizul Curţii Constituţionale, oricare nu ar fi el, poartă un caracter de recomandare. Parlamentul, prin vot, poate să-l accepte sau poate să meargă mai departe neîncălcînd normele constituţionale.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, ce urmează, care sunt de exemplu cele trei scenarii care ar putea fi puse în aplicare în acest caz?
Alexandru Arsenie: În acest caz ar fi bine ca pe 23 octombrie să aibă loc alegerea preşedintelui.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, Curtea Constituţională a decis anterior că pentru a alege şeful statului e nevoie de cel puţin doi candidaţi. De ce?
Alexandru Arsenie: Tălmăcind prevederile art. 78 din Constituţia R. Moldova şi anume alineatul 4 îndeosebi, pe care îl citez: „dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate”. Această prevedere a impus Curtea Constituţională să stabilească o normă pentru tălmăcirea, în conformitate cu art. 134 din Constituţie, să prevadă, deci, că la alegerea preşedintelui trebuie să participe în mod obligatoriu două candidaturi. Cu toate că art. 9 din Legea specială cu privire la alegerea preşedintelui, alineatul 2 stabileşte următoarele: „dacă în turul I a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează turul 2”, citat încheiat. Dar prioritate are norma constituţională, de aceea se stabilesc doi candidaţi.
Elena Cioina: Dar de ce această discrepanţă în legislaţie şi, domnule Arsenie, nu e totuna dacă e o singură candidatură atîta vreme cît pentru a doua votează zero în Parlament?
Alexandru Arsenie: Problema este că noi într-atîta ne-am axat pe alegerea preşedintelui, încît alte probleme în R. Moldova nu mai există. Preşedintele este într-adevăr o funcţie, o instituţie în stat care reglementează nişte relaţii în conformitate cu Constituţia şi el nu trebuie să blocheze activitatea celorlalte instituţii, pentru că nu are rost în fond. De aceea, eu consider participarea unui singur candidat nu încalcă normele consttuţionale.
Elena Cioina: Deci pe 23 octombrie...
Alexandru Arsenie: Ar trebui să aibă loc alegerile în mod normal. Într-adevăr termenul în conformitate cu art. 5 din legea cu privire la alegerea preşedintelui a expirat cu 5 zile înainte de alegerile propriuzise.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, dar Moldova are nevoie neapărat de un şef de stat sau nu?
Alexandru Arsenie: Ştiţi şi această problemă nu este corect tratată. Indiferent, Moldova, Burchino Faso sau Tumba Bumba, mă iertaţi de expresie, toate ţările au un şef de stat. Problema e ce i se atribuie acestei instituţii, dar art. 77 din Constituţie stabileşte 2 funcţii foarte clare – garant al independenţei şi securităţii şi garant al poporului. A treia funcţie de mediere nu este indicată în art. 77, dar ea reiese din celelalte articole ale Constituţiei, consultarea fracţiunilor parlamentare pentru alegerea şefului statului, etc. Un şef de stat e obligatoriu pentru orice ţară.
Vitalie Enache: Domnule Arsenie, revenind la acelaşi art. 78, pe care l-aţi citat din Constituţie şi care spune că nici unul dintre candidaţi şi Constituţia nu spune doar candidatul care a acumulat numărul necesar de voturi – din acest punct de vedere înseamnă acest lucru că Legea supremă prevedere înregistrarea obligatorie a cel puţin doi candidaţi?
Alexandru Arsenie: Nu, pentru că citim alineatul 6 din art. 78 – „procedura de alegere a şefului statului în Moldova e stabilită prin Legea Organică”, citat încheiat, iar Legea Organică, repet, art. 9, alineatul 2 spune foarte clar – dacă în turul I a participat un singur candidat, dar cu condiţia că nu a acumulat numărul necesar de voturi, adică 61, atunci e organizat turul 2. Dar poate fi un singr candidat care acumulează numărul necesar şi am plecat mai departe.
Vitalie Enache: Un aviz al CC menţionează necesitatea unei concurenţe la alegerea şefului statului şi vrem să vă întrebăm dacă acest aviz are doar statut de recomandare, aşa cum susţin unii deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană sau e obligatoriu pentru alegerea preşedintelui?
Alexandru Arsenie: Nu, avizul Curţii Constituţionale, oricare nu ar fi el, poartă un caracter de recomandare. Parlamentul, prin vot, poate să-l accepte sau poate să meargă mai departe neîncălcînd normele constituţionale.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, ce urmează, care sunt de exemplu cele trei scenarii care ar putea fi puse în aplicare în acest caz?
Alexandru Arsenie: În acest caz ar fi bine ca pe 23 octombrie să aibă loc alegerea preşedintelui.
