Un dosar ce întruneşte un număr de peste 700 de cazuri de tortură de care se fac responsabili poliţişti moldoveni care au reacţionat prin violenţe şi abuzuri după alegerile din primăvara anului curent, va fi prezentat mâine la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului. Probele au fost adunate de cîteva organizaţii neguvernamentale din Moldova.
Unul dintre participanţii la colectarea de probe este juristul Ion Guzun. El se declară nedumierit de faptul că dupa ce 101 persoane au avut curajul să depună plîngeri împotriva poliţiştilor la procuratură, în instanţă de judecată a ajuns un singur dosar ce-l vizează pe un poliţist acuzat de prespusa torturare a unui minor.
Ion Guzun: ”Este încurajabil faptul că Republica Moldova şi-a asumat obligaţii, ratificând mai multe acte internaţionale, în special ce ţin de apărarea integrităţii vieţii şi sănătăţii omului. Totuşi, este regretabil faptul că, deşi se raportează că anumite acţiuni au fost realizate cu succes, în prezent sunt larg răspândite bătăile severe cu pumnii, bastoane din cauciuc şi bâte de baseball, inclusiv pe tălpi, electroşocuri, asfixiere cu măşti de gaz, introducerea acelor sub unghii. Datele oficiale făcute publice de MAI şi Procuratura Generală arată că persoanele care comit asemenea acţiuni li se intentează dosare penale pentru asemenea infracţiuni în baza art. 327 (Abuzul de putere) sau art. 328 Cod Penal (Excesul de putere) şi nu pe art. 3091 Cod penal (tortura).”
Raportul conţine o retrospectivă de diverse cazuri de încălcare a drepturilor civile şi politice pe o durată de şapte ani. Directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu Jereghi este de părere că materialele adunate sunt mai mult decît concludente: „Numărul cazurilor la CEDO contra Republicii Moldova este în creştere, cele mai importante fiind cele legate de tortura, tratamentul inuman şi ineficienţa justiţiei. Din păcate, autorităţile încă nu realizează cum să tragă concluziile şi să înveţe din greşelile din trecut. Consider ca nouă guvernare ar trebui să facă această activitate prioritară.”
Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO, se arată convins că evenimentele postelectorale din primăvara curentă au dat în vileag situaţia alarmantă în ceea ce priveşte libertăţile cetăţeneşti şi constituie dovada lipsei de interes pentru înlăturarea restanţelor semnalate de Comitet încă în anul 2002.
Sergiu Ostaf: ”In perioada 2003-2009, în pofida eforturilor şi a transferului creditului de imagine din partea segmentului progresiv al societăţii, democraţia şi drepturile omului au înregistrat un progres în mare parte doar pe unele direcţii înguste. De facto în anul 2009 şi în special în perioada alegerilor parlamentare, funcţionarea instituţiilor democratice a degradat substanţial, iar drepturile omului au devenit negociabile politic şi instituţional. O parte din politicieni şi funcţionari în poziţii de decizie, cunoscuţi în societate, au zădărnicit implementarea unor măsuri legislative reformatoare, au obstrucţionat aprofundarea în practică a politicilor UE-conforme şi prin urmare s-au compromis demonstrînd apartenenţa lor la trecut.”
Raportul alcătuit de organizaţii ce reprezintă societatea civilă va fi confruntat la ONU cu o dare de seamă semnată de Guvernul moldovean pe care urmeaza sa o prezinte viceministrul justiţiei, Nicolae Eşanu.
Nicolae Eşanu: "Mesajul nostru va fi despre faptul că au avut loc evoluţii pozitive, că mai avem mult de lucru, pentru că nu putem schimba mentalitatea peste noapte. Mă duc la ONU cu informaţii de ultimă oră. Raportul a fost prezentat de Moldova în 2007, însă apoi am primit 24 de întrebări la care am pregătit răspunsuri. Am informaţia despre situaţia cu privire la respectarea drepturilor civile şi politice inclusiv pe ziua de azi. Prin urmare am venit la Geneva cu multă informaţie şi depinde deja dacă voi avea posibilitatea să le depun că din partea Guvernului moldovean sunt singurul care va ţine piept. Bunăoară din Rusia au venit vreo 26 de reprezentanţi".
Europa Liberă: Veţi vorbi şi despre cazurile de tortură de după alegerile din primăvară?
Nicolae Eşanu: "Nu ştiu dacă eu urmează să mai comentez evenimentele din 7 aprilie. Despre asta s-a expus destul în raport ministerul de interne. Cred că noi am exagerat situaţia din 7 aprilie. Da, s-a aplicat forţa, da, nişte tîmpiţi au chemat judecătorii în Comisariatul de poliţie să examineze că nu aveau timp să se ducă în instanţă, dar nu ar trebui să punem accent pe aceste lucruri. Sunt lucruri mult mai importante decît chestia asta. Ar trebui să punem accent pe primul lucru – că nu sunem profesionişti în toate domeniile. Şi de aici se pornesc toate".
Europa Liberă: În Moldova se încalcă sau nu drepturile civile şi politice.
Nicolae Eşanu: "Eiiii, nu există nicio ţară în care să nu se încalce aceste drepturi. Problema este în ce măsura asta se încalcă!"
Europa Liberă: În Moldova în ce măsură?
Nicolae Eşanu: "Într-o măsură cu mult mai mare decît ar trebui să se întîmple".
După audieri, Comitetul ONU, în mai puţin de două săptămîni, va da publicităţii o listă de recomandări care ar trebui să se transforme într-un caiet de sarcini pentru noile autorităţi moldovene.
Unul dintre participanţii la colectarea de probe este juristul Ion Guzun. El se declară nedumierit de faptul că dupa ce 101 persoane au avut curajul să depună plîngeri împotriva poliţiştilor la procuratură, în instanţă de judecată a ajuns un singur dosar ce-l vizează pe un poliţist acuzat de prespusa torturare a unui minor.
Ion Guzun: ”Este încurajabil faptul că Republica Moldova şi-a asumat obligaţii, ratificând mai multe acte internaţionale, în special ce ţin de apărarea integrităţii vieţii şi sănătăţii omului. Totuşi, este regretabil faptul că, deşi se raportează că anumite acţiuni au fost realizate cu succes, în prezent sunt larg răspândite bătăile severe cu pumnii, bastoane din cauciuc şi bâte de baseball, inclusiv pe tălpi, electroşocuri, asfixiere cu măşti de gaz, introducerea acelor sub unghii. Datele oficiale făcute publice de MAI şi Procuratura Generală arată că persoanele care comit asemenea acţiuni li se intentează dosare penale pentru asemenea infracţiuni în baza art. 327 (Abuzul de putere) sau art. 328 Cod Penal (Excesul de putere) şi nu pe art. 3091 Cod penal (tortura).”
Raportul conţine o retrospectivă de diverse cazuri de încălcare a drepturilor civile şi politice pe o durată de şapte ani. Directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu Jereghi este de părere că materialele adunate sunt mai mult decît concludente: „Numărul cazurilor la CEDO contra Republicii Moldova este în creştere, cele mai importante fiind cele legate de tortura, tratamentul inuman şi ineficienţa justiţiei. Din păcate, autorităţile încă nu realizează cum să tragă concluziile şi să înveţe din greşelile din trecut. Consider ca nouă guvernare ar trebui să facă această activitate prioritară.”
Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO, se arată convins că evenimentele postelectorale din primăvara curentă au dat în vileag situaţia alarmantă în ceea ce priveşte libertăţile cetăţeneşti şi constituie dovada lipsei de interes pentru înlăturarea restanţelor semnalate de Comitet încă în anul 2002.
Sergiu Ostaf: ”In perioada 2003-2009, în pofida eforturilor şi a transferului creditului de imagine din partea segmentului progresiv al societăţii, democraţia şi drepturile omului au înregistrat un progres în mare parte doar pe unele direcţii înguste. De facto în anul 2009 şi în special în perioada alegerilor parlamentare, funcţionarea instituţiilor democratice a degradat substanţial, iar drepturile omului au devenit negociabile politic şi instituţional. O parte din politicieni şi funcţionari în poziţii de decizie, cunoscuţi în societate, au zădărnicit implementarea unor măsuri legislative reformatoare, au obstrucţionat aprofundarea în practică a politicilor UE-conforme şi prin urmare s-au compromis demonstrînd apartenenţa lor la trecut.”
Raportul alcătuit de organizaţii ce reprezintă societatea civilă va fi confruntat la ONU cu o dare de seamă semnată de Guvernul moldovean pe care urmeaza sa o prezinte viceministrul justiţiei, Nicolae Eşanu.
Nicolae Eşanu: "Mesajul nostru va fi despre faptul că au avut loc evoluţii pozitive, că mai avem mult de lucru, pentru că nu putem schimba mentalitatea peste noapte. Mă duc la ONU cu informaţii de ultimă oră. Raportul a fost prezentat de Moldova în 2007, însă apoi am primit 24 de întrebări la care am pregătit răspunsuri. Am informaţia despre situaţia cu privire la respectarea drepturilor civile şi politice inclusiv pe ziua de azi. Prin urmare am venit la Geneva cu multă informaţie şi depinde deja dacă voi avea posibilitatea să le depun că din partea Guvernului moldovean sunt singurul care va ţine piept. Bunăoară din Rusia au venit vreo 26 de reprezentanţi".
Europa Liberă: Veţi vorbi şi despre cazurile de tortură de după alegerile din primăvară?
Nicolae Eşanu: "Nu ştiu dacă eu urmează să mai comentez evenimentele din 7 aprilie. Despre asta s-a expus destul în raport ministerul de interne. Cred că noi am exagerat situaţia din 7 aprilie. Da, s-a aplicat forţa, da, nişte tîmpiţi au chemat judecătorii în Comisariatul de poliţie să examineze că nu aveau timp să se ducă în instanţă, dar nu ar trebui să punem accent pe aceste lucruri. Sunt lucruri mult mai importante decît chestia asta. Ar trebui să punem accent pe primul lucru – că nu sunem profesionişti în toate domeniile. Şi de aici se pornesc toate".
Europa Liberă: În Moldova se încalcă sau nu drepturile civile şi politice.
Nicolae Eşanu: "Eiiii, nu există nicio ţară în care să nu se încalce aceste drepturi. Problema este în ce măsura asta se încalcă!"
Europa Liberă: În Moldova în ce măsură?
Nicolae Eşanu: "Într-o măsură cu mult mai mare decît ar trebui să se întîmple".
După audieri, Comitetul ONU, în mai puţin de două săptămîni, va da publicităţii o listă de recomandări care ar trebui să se transforme într-un caiet de sarcini pentru noile autorităţi moldovene.
