10 octombrie 1999
„Faţă în faţă”, o emisiune realizată de Nestor Rateş.
Invitaţi: Dumitru Tinu (ziarist, acţionar principal al cotidianului Adevărul) şi politologul Dan Pavel .
Un gest politic disputat: proiectul Parcului reconcilierii de la Arad.
O controversă ce pornește de la comemorarea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare din 1848, ucişi de forțele imperiale habsburge, la 6 octombrie 1849, în represiunea ce a încheiat revoluția în Ungaria. Execuţia a avut loc la Arad, care a devenit ulterior un loc central în comemorarea anuală a evenimentelor în Ungaria.
Proiectatele ceremonii din 1999 și proiectul reînălțării unui monument maghiar într-un Parc al reconcilierii inter-etnice au provocat controverse, cu accente naționaliste. Între altele a fost invocată percepţia diferită a românilor şi ungurilor a evenimentelor, petrecute cu un secol şi jumătate în urmă.
Ce a inflamat cu deosebire spiritele a fost proiectata creare a parcului reconcilierii româno-maghaire, în care urma să se reamplaseze un monument vechi de peste 100 de ani, reprezentând o femeie care simboliza Ungaria, în jurul căreia erau dispuse basoreliefurile celor 13 generali. Ansamblul statuar fusese denumit, la timpul instalării sale, Monumentul Libertăţii. A fost demontat după 1919 şi nici un proiect de reinstalare nu s-a mai materializat. Acum, când relaţia româno maghiară este într-o fază benefică, s-a considerat că este momentul reluării acestui proiect.
Guvernele celor două ţări au fost de acord. S-au luat măsurile de rigoare. Opoziţia a fost însă extrem de puternică şi de nestăvilit, constată participanții la discuție.
„Faţă în faţă”, o emisiune realizată de Nestor Rateş.
Invitaţi: Dumitru Tinu (ziarist, acţionar principal al cotidianului Adevărul) şi politologul Dan Pavel .
Un gest politic disputat: proiectul Parcului reconcilierii de la Arad.
O controversă ce pornește de la comemorarea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare din 1848, ucişi de forțele imperiale habsburge, la 6 octombrie 1849, în represiunea ce a încheiat revoluția în Ungaria. Execuţia a avut loc la Arad, care a devenit ulterior un loc central în comemorarea anuală a evenimentelor în Ungaria.
Proiectatele ceremonii din 1999 și proiectul reînălțării unui monument maghiar într-un Parc al reconcilierii inter-etnice au provocat controverse, cu accente naționaliste. Între altele a fost invocată percepţia diferită a românilor şi ungurilor a evenimentelor, petrecute cu un secol şi jumătate în urmă.
Ce a inflamat cu deosebire spiritele a fost proiectata creare a parcului reconcilierii româno-maghaire, în care urma să se reamplaseze un monument vechi de peste 100 de ani, reprezentând o femeie care simboliza Ungaria, în jurul căreia erau dispuse basoreliefurile celor 13 generali. Ansamblul statuar fusese denumit, la timpul instalării sale, Monumentul Libertăţii. A fost demontat după 1919 şi nici un proiect de reinstalare nu s-a mai materializat. Acum, când relaţia româno maghiară este într-o fază benefică, s-a considerat că este momentul reluării acestui proiect.
Guvernele celor două ţări au fost de acord. S-au luat măsurile de rigoare. Opoziţia a fost însă extrem de puternică şi de nestăvilit, constată participanții la discuție.
