Astăzi la ministerul apărării s-a desfăşurat o masă rotundă „Securitate prin cooperare”la care asociaţiile George Marshall din R. Moldova, România şi Ucraina au semnat un acord de parteneriat menit să promoveze politicile de securitate în regiunea Europei de Sud-Est. Respectivele asociaţii reprezintă absolvenţi ai institutului George Marshall din Germania, care activează în prezent în cadrul diferitor ministere din statele pe care le reprezintă. La reuniunea la care s-a vorbit despre colaborarea euro-atlantică a R. Moldova, au fost prezenţi şi membri ai guvernului, precum şi personalităţi de peste hotare printre care ataşatul militar din SUA, Paul Schmitt şi reprezentantul Centrului European pentru Studii de Securitate din Germania, Dragan Lozanici. La reuniune n-au fost prezenţi reprezentanţii noii guvernări ai Alianţei pentru Integrare Europeană, care anterior au anunţat că vor promova în continuare statutul de neutralitate a RM fără a-şi propune aderarea la NATO.
Parteneriatul R. Moldova cu NATO are alte obiective decât aderarea la Alianţa Atlantică. Acesta a fost mesajul transmis la reuniune de către reprezentanţii autorităţilor moldovene. Într-o luare de cuvânt, reprezentantul MAEIE, Corneliu Chistruga a subliniat însă importanţa continuării cooperării cu NATO în cadrul actualului plan individual de acţiuni, numit IPAP: ”Accelerarea procesului de reforme în sectorul apărării şi securităţii naţionale apropie astfel R. Moldova de standardele internaţionale, precum şi cele ale UE în domeniile menţionate. Concomitent, IPAP contribuie şi la obiectivul strategic al R. Moldova, cel de integrare în UE. Cooperarea cu NATO e marcată de neutralitatea statului nostru. Examinarea dialogului altor state europene neutre cu NATO, ca exemplu Austria, Finlanda, Suedia, ne permite să constatăm că cooperarea euroatlantică a acestora este bine dezvoltată. Dealtfel aceste state participă la misiunile, iniţiativele NATO şi contribuie la asigurarea securităţii nord-atlantice prin activităţile desfăşurate de centrele de instruire ale Parteneriatului pentru Pace. Acest exemplu ar putea fi urmărit şi de R. Moldova.” Corneliu Chistruga s-a arătat optimist că actualul Parlament va adopta în curând conceptul de securitate naţională, care constituie o prioritate a IPAP, concept care a fost aprobat de guvern la începutul acestui an.
Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale a R. Moldova o reprezintă prezenţa trupelor şi armamentului rusesc în regiunea transnistreană, consideră vice-ministrul reintegrării, Ion Stăvilă. În opinia sa, nesoluţionarea problemei transnistrene constituie principalul impediment al integrării R. Moldova în UE, iar conflictul nu poate fi soluţionat fără un sprijin substanţial internaţional care să determine Rusia să-şi retragă armata de pe teritoriul R. Moldova: „Cu părere de rău, Federaţia Rusă până în momentul de faţă nu a manifestat o voinţă politică adecvată necesară pentru rezolvarea conflictului, având în vedere că toată lumea e de acord că cheile principale pentru reglementarea conflictului se află la Moscova. Lipsa de progres în procesul de reglementare a conflictului, nu este vina autorităţilor moldoveneşti. N-am reuşit să asigurăm acest progres nu pentru că nu suntem buni diplomaţi şi că nu ştim să rezolvăm această problemă. Mai degrabă trebuie să căutăm o explicaţie în situaţia în care ne aflăm. Trebuie să o căutăm în evoluţia conjuncturii politice internaţionale în general, politica Rusiei în particular şi evoluţia situaţiei politice din R. Moldova. Trebuie să analizăm serios toţi aceşti factori pentru a înţelege mai bine de ce n-am reuşit să soluţionăm acest conflict. Eu am ferma convingere că conflictul poate fi soluţionat.”
Viceministrul reintegrării s-a arătat optimist că viitoarea guvernare va promova o continuitate a politicilor duse până acum în direcţia reglementării conflictului transnistrean, în ciuda desfiinţării ministerului reintegrării. Ion Stăvilă, ne-a mai declarat că principalii actori în soluţionarea conflictului rămân a fi Moldova, Rusia, Ucraina, OSCE, Transnistria plus UE şi SUA: „În septembrie-octombrie urmează să se desfăşoare o vizită la Chişinău şi Tiraspol separat a mediatorilor şi observatorilor, adică 3 plus 2 pentru a purta consultări separate, în cadrul cărora se va aborda şi problema convocării unei reuniuni în format 5 plus 2 pentru promovarea procesului de reglementare a conflictului”.
În cadrul reuniunii de astăzi de la ministerul apărării cele trei asociaţii din R. Moldova, România şi Ucraina, care reprezintă absolvenţi ai centrului Marshall din Germania, au semnat un acord prin care îşi propun să contribuie în comun la promovarea politicilor de securitate în regiunea Europei de Sud-Est.
Preşedintele Asociaţiei George Marshall din R. Moldova, Andrei Covrig: „Noi lucrăm cu multe documente: Conceptul securităţii naţionale, doctrina militară, controlul democrat asupra forţelor armate. Sunt multe aspecte care trebuie puse în discuţie şi noi trebuie să le luăm în seamă. Noi semnăm un acord de colaborare. E vorba de vizite reciproce, participarea la activităţi comune. Sunt foarte multe probleme pe care am putea să le punem în discuţie. Chestiunea ce ţine de frontieră. Iniţial am avut intenţia să punem în discuţie chestiunea ce ţine de conlucrarea departament-departament, Chişinău-Bucureşti, Chişinău-Kiev. S-a întâmplat să modificăm tematica. O să ne întâlnim la începutul anului şi vom pune în discuţie şi chestia asta. Noi trebuie să ne folosim de legăturile pe care le au colegii noştri”.
R. Moldova are peste 160 de absolvenţi ai centrului George Marshall din Germania, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul diferitor ministere şi departamente din R. Moldova, având calitate de experţi militari şi civili, care-şi propun să eficientizeze colaborarea cu NATO.
Parteneriatul R. Moldova cu NATO are alte obiective decât aderarea la Alianţa Atlantică. Acesta a fost mesajul transmis la reuniune de către reprezentanţii autorităţilor moldovene. Într-o luare de cuvânt, reprezentantul MAEIE, Corneliu Chistruga a subliniat însă importanţa continuării cooperării cu NATO în cadrul actualului plan individual de acţiuni, numit IPAP: ”Accelerarea procesului de reforme în sectorul apărării şi securităţii naţionale apropie astfel R. Moldova de standardele internaţionale, precum şi cele ale UE în domeniile menţionate. Concomitent, IPAP contribuie şi la obiectivul strategic al R. Moldova, cel de integrare în UE. Cooperarea cu NATO e marcată de neutralitatea statului nostru. Examinarea dialogului altor state europene neutre cu NATO, ca exemplu Austria, Finlanda, Suedia, ne permite să constatăm că cooperarea euroatlantică a acestora este bine dezvoltată. Dealtfel aceste state participă la misiunile, iniţiativele NATO şi contribuie la asigurarea securităţii nord-atlantice prin activităţile desfăşurate de centrele de instruire ale Parteneriatului pentru Pace. Acest exemplu ar putea fi urmărit şi de R. Moldova.” Corneliu Chistruga s-a arătat optimist că actualul Parlament va adopta în curând conceptul de securitate naţională, care constituie o prioritate a IPAP, concept care a fost aprobat de guvern la începutul acestui an.
Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale a R. Moldova o reprezintă prezenţa trupelor şi armamentului rusesc în regiunea transnistreană, consideră vice-ministrul reintegrării, Ion Stăvilă. În opinia sa, nesoluţionarea problemei transnistrene constituie principalul impediment al integrării R. Moldova în UE, iar conflictul nu poate fi soluţionat fără un sprijin substanţial internaţional care să determine Rusia să-şi retragă armata de pe teritoriul R. Moldova: „Cu părere de rău, Federaţia Rusă până în momentul de faţă nu a manifestat o voinţă politică adecvată necesară pentru rezolvarea conflictului, având în vedere că toată lumea e de acord că cheile principale pentru reglementarea conflictului se află la Moscova. Lipsa de progres în procesul de reglementare a conflictului, nu este vina autorităţilor moldoveneşti. N-am reuşit să asigurăm acest progres nu pentru că nu suntem buni diplomaţi şi că nu ştim să rezolvăm această problemă. Mai degrabă trebuie să căutăm o explicaţie în situaţia în care ne aflăm. Trebuie să o căutăm în evoluţia conjuncturii politice internaţionale în general, politica Rusiei în particular şi evoluţia situaţiei politice din R. Moldova. Trebuie să analizăm serios toţi aceşti factori pentru a înţelege mai bine de ce n-am reuşit să soluţionăm acest conflict. Eu am ferma convingere că conflictul poate fi soluţionat.”
Viceministrul reintegrării s-a arătat optimist că viitoarea guvernare va promova o continuitate a politicilor duse până acum în direcţia reglementării conflictului transnistrean, în ciuda desfiinţării ministerului reintegrării. Ion Stăvilă, ne-a mai declarat că principalii actori în soluţionarea conflictului rămân a fi Moldova, Rusia, Ucraina, OSCE, Transnistria plus UE şi SUA: „În septembrie-octombrie urmează să se desfăşoare o vizită la Chişinău şi Tiraspol separat a mediatorilor şi observatorilor, adică 3 plus 2 pentru a purta consultări separate, în cadrul cărora se va aborda şi problema convocării unei reuniuni în format 5 plus 2 pentru promovarea procesului de reglementare a conflictului”.
În cadrul reuniunii de astăzi de la ministerul apărării cele trei asociaţii din R. Moldova, România şi Ucraina, care reprezintă absolvenţi ai centrului Marshall din Germania, au semnat un acord prin care îşi propun să contribuie în comun la promovarea politicilor de securitate în regiunea Europei de Sud-Est.
Preşedintele Asociaţiei George Marshall din R. Moldova, Andrei Covrig: „Noi lucrăm cu multe documente: Conceptul securităţii naţionale, doctrina militară, controlul democrat asupra forţelor armate. Sunt multe aspecte care trebuie puse în discuţie şi noi trebuie să le luăm în seamă. Noi semnăm un acord de colaborare. E vorba de vizite reciproce, participarea la activităţi comune. Sunt foarte multe probleme pe care am putea să le punem în discuţie. Chestiunea ce ţine de frontieră. Iniţial am avut intenţia să punem în discuţie chestiunea ce ţine de conlucrarea departament-departament, Chişinău-Bucureşti, Chişinău-Kiev. S-a întâmplat să modificăm tematica. O să ne întâlnim la începutul anului şi vom pune în discuţie şi chestia asta. Noi trebuie să ne folosim de legăturile pe care le au colegii noştri”.
R. Moldova are peste 160 de absolvenţi ai centrului George Marshall din Germania, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul diferitor ministere şi departamente din R. Moldova, având calitate de experţi militari şi civili, care-şi propun să eficientizeze colaborarea cu NATO.
