21 decembrie 1989
Actualitatea Românească - Ediție specială II (orele 01.00-02.00)
(Moderator: Emil Hurezeanu; participă la program: Mircea Carp, Doina Alexandru, N. C. Munteanu, Andrei Brînduș).
In sumar: Revistă a presei despre reacțiile internaționale față de represiunea demonstrațiilor de la Timișoara și ultimele informații despre evenimentele de la București și din alte orașe; Parlamentari sovietici din R. Moldova, conduși de scriitorul Ion Druță, care au cerut introducerea în Congresul deputaților de la Moscova a unei moțiuni de condamnare a represiunii de la Timișoara și a acțiunilor lui N. Ceaușescu; Mesaj al compozitorului moldovean Mihai Munteanu, aflat în contact telefonic cu muzicieni din Iași despre demonstrații în alte orașe; Reacții diplomatice și ale unor lideri guvernamentali din Austria, Italia, Franța, Germania federală, Marea Britanie; Interviu realizat de televiziunea austriacă în direct de la Timișoara, cu Gerhard Beckman, cetățean austriac originar din România, martor la evenimente; Corespondență de la Frankfurt, despre demonstrația de solidaritate cu victimele din România și împotriva regimului Ceaușescu. La demonstrație a participat și Daniel Cohn-Bendit, adjunct al primarului SPD de la Frankfurt, responsabil cu afacerile multiculturale (Constantin Mareș); Manifestație de protest împotriva regimului Ceaușescu, la Los Angeles (Andrei Brînduș); Corespondență de la Paris cu reacții parlamentare franceze la evenimentele de la Timișoara (Nicolae Balotă).
Emil Hurezeanu: Revenim în studioul emisiunii speciale ale Actualităţii Româneşti. Stimaţi ascultători, stimaţi ascultătoare din ţară şi din străinătate. Câteva precizări de ordin tehnic. Aşa cum aţi constatat, emisiunile noastre continuă în mod excepţional în aceasta noapte şi după ora unu. Ele vor continua până la ora 4, ora României. Din acest studio special suntem pregătiţi să vă ţinem la curent cu evoluţia evenimentelor din ţară şi cu reacţiile internaţionale. O precizare probabil foarte importantă: veţi putea recepţiona în acest interval de patru ore, deci trei ore au mai rămas până la ora patru pe lungimile de unda scurta de 25, 31 şi 43 de metri iar între orele unu şi doua noaptea vom transmite şi în banda de 89 de metri. Acest program se va încheia la ora 3 şi 50 de minute cu rezumatul ştirilor zilei şi ale noptii.
Aşadar acum în aceste emisiuni speciale ni s-au alăturat Doina Alexandru, realizatoarea şi prezentatoarea programului "Din lumea comunistă" şi Mircea Carp, unul din principalii realizatori ai programului politic. Mircea Carp a fost absent câteva zile, a ţinut să revină însă din concediu pentru a contribui la realizarea acestei emisiuni. Vrea să ne spuna câteva lucruri, să înţeleg.
Mircea Carp: Doina, Emil, am urmărit cu emoţie şi dezgust cele întâmplate în ţară în ultimele zile. Cu emoţie văzând că cei de pe urmă au devenit, într-adevăr, cei dintâi regăsindu-se uniţi în cuget şi în simţiri în lupta împotriva ticăloasei dictaturi a lui Ceauşescu Nicolae, a familiei sale şi a cozilor lor de topor. Cu dezgust, văzând că au fost români, daca îi mai putem numi aşa, care au tras împotriva fraţilor lor, femei, copii, bărbaţi, oameni de toate vârstele. Cu aceste sentimente am venit deci în studio, alături de voi, pentru a aduce la bun sfârşit munca de informare celora care ne asculta în ţară şi în străinătate. Să ducem aceasta munca până la capăt, până când vom putea aduce vestea cea bună ca şi în România a triumfat libertatea şi democraţia şi că România şi poporul român au revenit în randul popoarelor din Europa civilizată.
Emil Hurezeanu: Doina Alexandru urmăreşte de aproape de ani de zile şi în deosebi în ultimele zile, în ultimele săptămâni evoluţia evenimentelor din Europa Răsăriteană. Ştim că şi la Moscova şi la Varşovia şi la Praga, în toate ţările din Europa Răsăriteană s-au înregistrat reacţii foarte severe de condamnare a represiunii de la Timişoara. Te invit să ne faci o scurta prezentare a ultimilor ştiri privind aceste reacţii.
Doina Alexandru: Opinia publică internaţională a continuat să condamne regimul din România pentru reprimarea brutală a demonstraţiilor anti-guvernamentale, criticile cele mai vehemente provenind din partea ţărilor est-europene. Agentia Reuters notează că pe măsură ce ştirile despre uciderea unui număr de câteva mii de victime pătrund peste frontierele baricadate ale României, iar toata ţară este practic sub legea martiala, se înmulţesc şi condamnările la adresa preşedintelui stalinist Nicolae Ceauşescu. Nu poate exista nicio scuză pentru astfel de ucideri în masă şi nicio justificare conform legilor internaţionale, a declarat John Maresca delegatul american la Conferinţa de la Viena pentru Securitate Europeană. În Germania de Est, unde până recent opoziţia a fost reprimată pe timpul lui Honecker, prezidiul parlamentar a condamnat acţiunile violente comise împotriva demonstranţilor pasnici şi a subliniat principiul rezolvării pe cale paşnică a problemelor. La Varşovia, Parlamentul a acuzat regimul din România pentru actele de brutalitate şi şi-a exprimat solidaritatea cu victimele terorii. Membrii Sejmului au păstrat, după cum ştiţi, un minut de reculegere pentru victimele de la Timişoara, şi au protestat împotriva încălcării drepturilor fundamentale în România. Membrii Sejmului au adoptat o rezoluţie cerând autorităţilor românesti să înceteze imediat represiunea contra poporului care-şi solicita drepturile. În mod semnificativ regimul de la Pekin care a înnăbuşit în sânge protestele studenţeşti din luna iunie a refuzat să comenteze masacrul din România motivând că nu vrea să intervină în afacerile interne ale altor state.
Emil Hurezeanu: Avem şi informaţii de la Moscova în ceea ce priveşte o intervenţie a mai multor membrii ai Parlamentului sovietic din Moldova Sovietică. Astăzi, parlamentari din Moldova Sovietică au cerut conducerii Parlamentului şi conducerii de la Moscova să condamne în mod oficial acţiunile de represiune de la Timişoara şi politica Bucureştiului.
Poetul şi scriitorul, prozatorul Ion Druță, un nume cunoscut, a cărui voce am avut ocazie să o ascultăm, şi să o ascultaţi în ţară în urmă cu câteva zile şi care este parlamentar sovietic, deci este membru al Congresului Deputatilor poporului de la Moscova, a declarat că delegaţia sa pe care o conduce din partea Republicii Sovietice Moldoveneşti a cerut Parlamentului sovietic să introducă pe ordinea de zi, o rezoluţie prin care să îşi exprime îngrijorarea. Deocamdată, până la aceasta oră, nu avem reacţii la aceasta propunere. Suntem speriaţi şi îngroziţi pentru că de ceea ce ne temem cel mai mult va veni de abia de acum încolo. Nu vrem să acţionăm prea târziu, a spus Druţa referindu-se la absenţa unui răspuns oficial sovietic până acum la represiunea de tip chinezesc din Timişoara. El a cerut un dialog între guvernul român şi societatea româneasca şi l-a condamnat pe Ceauşescu ca tiran care a suprimat aspiratiile democratice ale poporului său.
Mircea Carp: Emil, s-au luat deja unele măsuri, nu spunem nimica nou, dar e bine să reamintim mereu ascultătorilor nostri. S-au luat măsuri la Roma, la Bruxelles, la Viena, de rechemare a ambasadorilor italian, belgian şi austriac la Bucureşti. Iar guvernul din Viena a făcut cunoscut chiar că a luat în considerare posibilitatea ruperea relaţiilor diplomatice cu Bucureştiul.
Emil Hurezeanu: Avem şi o reacţie din Italia, foarte interesantă, pe care ne-a relatat-o recent, cu câteva minute în urmă, Adrian Niculescu din Italia. Astăzi preşedintele Republicii Italia a primit corpul diplomatic la Palatul Quirinale pentru a-l felicita în preajma sărbătorilor de Crăciun. În momentul în care a ajuns în dreptul ambasadorului român, s-a îndepărtat puţin, nu i-a strâns mâna în mod semnificativ, şi i-a citit o declaraţie foarte severă de protest împotriva represiunii de la Timişoara, urând în acelaşi timp, la sfârşitul acestei declaraţii fericire şi libertate pentru poporul român. Semnificativ aceasta ceremonie şi aceast moment foarte grav între preşedintele italian şi ambasadorul român a fost transmis în direct de către posturile de televiziune italiene şi apoi reluat în toate buletinele de ştiri şi comentat.
Mircea Carp: Să sperăm că nu va rămâne doar un act izolat şi ca preşedinţii sau conducătorii altor ţări din Vest ca şi din Est vor adopta atitudini la fel de ferme ca cea a preşedintelui.
Emil Hurezeanu: Există deja aceste atitudini şi probabil Doina Alexandru ni le va menţiona acum.
Doina Alexandru: Primul-ministru francez, Michel Rocard a cerut răsturnarea rapidă de la putere a lui Nicolae Ceauşescu. Luând cuvântul în Adunarea Naţională, premierul francez a declarat: „Putem fi siguri de un singur lucru. Sfârşitul rezervat acestui regim este sfârşitul rezervat tuturor acestor regimuri catastrofale. El va cădea şi cu cât va cădea mai repede, cu atât mai bine”. Germania Federală a condamnat şi ea cu severitate încercarea brutală a regimului din România de a reprima prin forţă aspiraţiile poporului român spre libertate. După cum ati mentionat şi mai înainte, Austria şi-a rechemat ambasadorul de la Bucureşti pentru consultări iar Marea Britanie l-a convocat pe ambasadorul român de la Londra spre a-i înmâna o notă de protest împotriva asasinatelor de la Timişoara.
Emil Hurezeanu: Vorbeam puţin mai înainte de reacţii din partea deputatilor sovietici, de origine româna, din Moldova. Avem şi o altă informaţie, compozitorul Mihai Munteanu care este membru în Parlamentul de la Moscova a declarat astăzi presei că a fost în contact în ultimele zile cu prieteni din România de unde i s-a comunicat miercuri dimineaţă, deci ieri dimineaţă, că protestele au continuat în mai multe orase ale României. El a criticat, de asemenea, Guvernul român pentru violarea drepturilor omului Iată ce a spus Munteanu: Am vorbit cu mai mulţi oameni din România la telefon, în aceasta dimineaţă. Demonstraţii au loc în România, în întreaga ţară, inclusiv în Iasi şi Arad. În afara acestei informaţii nu avem alte ştiri confirmate privind desfăşurarea altor demonstraţii la Arad şi la Iasi.
Mircea Carp: În schimb poate, Emil, să recapitulam putin informaţiile pe care le avem, unele din ele din surse oficiale, de exemplu agentia oficiala de ştiri ADN, despre cele întâmplate astăzi la Timişoara. Se relatează la Viena că zeci de mii de persoane, între 10.000-50.000, numărul, bine-înţeles, nu se ştie cu precizie, au demonstrat astăzi, din nou, la Timişoara scandând: Daţi-ne morţii, cerând ca familiilor să le fie restituite sutele sau chiar miile de cadavre ale persoanelor împuşcate în cursul demonstraţiilor împotriva regimului. Neţinând seama de condamnarea internaţională a masacrului de la Timişoara, Ceauşescu întors de la Teheran, a spus că Armata a tras focuri de avertisment, fiind ameninţată de aşa-zisele elemente huluganice în alocutiunea televizata reamintim, rostita la doar cateva ore după intoarcerea să în ţară, Ceauşescu nu s-a referit, bine-nţeles, la victime şi a pus tulburările pe seama străinilor, în special pe seama ungurilor. Citând români care lucrează în Republica Democrată Germană, agentia oficială ADN a afirmat că tulburările s-au extins în cel putin opt alte oraşe din România, ceea confirmă oarecum cele spuse de compozitorul Munteanu.
Emil Hurezeanu: Ceea ce confirmă sau se adaugă informaţiilor privind stărilor de nelinişte, dacă nu chiar de tulburări în mai multe orase ale României. Radio Moscova vorbea şi de Oradea, vorbea şi de Cluj şi de Braşov. Există o stare foarte încordată şi la Bucureşti, de asemenea. Ni s-a comunicat în timpul zilei şi nu au putut fi confirmate ca la Târgovişte, de exemplu, a fost confirmată, în cu totul altă direcţie a ţării, aşadar, a fost semnalată prezenţa masivă a trupelor, inclusiv cu tancuri. Chiar şi la Scorniceşti se pare că astăzi au fost semne de nelinişte. Este o informaţie primită în aceasta seară din ţară.
Doina Alexandru: Mircea Carp, mentionai adineauri agentia ADN. Am în fata telegrama ei şi as vrea să v-o expun pe larg. Agentia Est-Germana de ştiri ADN, citând sursele unor muncitori români care lucreaza în RDG a informat că forţele de Securitate au ucis între 3-4000 de oameni în Timişoara. Victimele au fost înmormântate în gropi comune. ADN a adăugat că forţele guvernamentale au reprimat brutal adunările de protest din peste 10 oraţe româneşti. Securitatea a tras în mulţime la întâmplare, ucigând chiar femei gravide şi copii. Agentia est-germană precizează că la Timişoara au fost atât de multe victime încât cadavrele au trebuit să fie înmormântate în gropi comune ori incinerate. Spitalele sunt supra-aglomerate de răniţi. Totodată s-a aflat ca protestele s-au extins de la Timişoara şi în alte orase din România: Cluj, Oradea, Braşov, Buzău, Sibiu, Bihor, Bistriţa, Curtici, Constanţa. Citând persoane care au călătorit în România ADN adaugă ca Armata şi Securitatea au operat numeroase arestări. Au bătut cu sălbăticie mulţi demonstranţi, au făcut uz de baionete. Centrul Timişoarei este devastat şi multe clădiri poartă urme de gloanţe.
Autorităţile românesti au interzis accesul ziariştilor străini în localităţile trimiţându-i înapoi la Bucureşti. De altfel, România are practic, graniţele sigilate, este total izolată de lumea dinafară. Guvernul a anunţat suspendarea oricăror excursii individuale sau în grup până la data de 5 ianuarie. Agentia turistica ONT a anulat excursiile grupurilor de turişti din RDG programate în perioada Crăciunului, pretextând că este prea puţină zăpadă iar cererile turistice interne sunt deosebit de mari. Se ştie că Partidul Comunist est-german a luat poziţie faţă de masacrul din România, denunţând autorităţile române pentru utilizarea forţei împotriva demonstranţiilor care cereau drepturile lor legitime. Acţiunile Securităţii au contrazis idealurile şi principiile socialismului democratic, a declarat partidul din Berlinul Răsăritean, cerând totodată imediata oprire a actelor de reprimare şi făcând totodată apel la Consiliul de Stat să ii retraga lui Ceauşescu cea mai înaltă distinctie rdg-istă, ordinul Karl Marx. Să reamintim poate şi faptul ca Partidul Comunist din Iugoslavia a rupt relatiile cu Partidul Comunist din România, ca de altfel, Partidul Comunist din Ungaria.
Emil Hurezeanu: Este o ştire de ultimă oră, nu?
Mircea Carp: Da, da.
Emil Hurezeanu: Discuţii privind retragerea sau propunerea de retragere a ordinelor şi distincţiilor acordate lui Ceauşescu au avut loc şi astăzi şi în Parlamentul britanic, unde mai multi deputaţi, îndeosebi din partea Partidului Laburist, de opoziţie, au cerut Reginei Angliei să-i trimită lui Ceauşescu în Bucureşti o scrisoare şi să-i retragă Ordinul Bath se numeşte ordinul englez. În Parlamentul britanic s-a vorbit astăzi de Ordinul Bath a Sangelui.
Mircea Carp: În orişice caz aş vrea să adaug că mai bine mai târziu decât niciodată, aceste distincţii nu ar fi trebuit să îi fie acordate niciodată lui Ceauşescu de la stânga la dreapta şi de la Nord la Sud. S-au trezit anumite foruri naţionale din lume care să îşi dea seama că un tiran nu merită decoraţii, chiar dacă sunt acordate datorită uzanţelor diplomatice.
Emil Hurezeanu: Sigur lordul Palmerston spunea, parcă, statele nu au prietene, doar interese. La aceasta maximă s-a referit alaltăieri şi ministrul de externe al Austriei, care spunea că, deşi aşa este, de fapt, din fericire sau din nefericire, deşi statele au doar interese şi nu prieteni, a sosit acum momentul ca Austria cel putin, fiind seful diplomatiei ei să îşi aduca aminte şi de poporul lui şi nu numai de interesele pe care le are faţă de statul român şi guvernul de la Bucureşti.
Doina Alexandru: Emil, din ţările frăţeşti, fostele ţări comuniste, sunt interesante nu numai reacţiile, ci şi relatările agenţiilor de presa. De pildă agenţia Tanjug relatează ca în România a fost decretată treapta cea mai înaltă de alertă. În gări pot fi văzute grupuri de tineri echipaţi cu raniţele în spate pentru mobilizare. Potrivit aceleiaşi agentii, Securitatea a înconjurat hotelul Ambasador din Capitală, a cărui faţadă a fost distrusă, se pare de o explozie. Tanjug afirma, totodată, că de luni toate întreprinderile din Timişoara au fost înconjurate de Securitate în încercarea de a se preveni noi demonstraţii. La Hotelul Continental, călători din Uniunea Sovietică şi chiar diplomaţi au fost arestaţi, nepermiţânduli-se să părăsească ţara. Tanjug relevă că în mod deliberat răniţii sunt lăsaţi să moară, fiind îngropati apoi în morminte comune.
Emil Hurezeanu: Şi acum o mărturie, o mărturie care este cunoscuta tuturor. A fost prezentată ieri noapte o convorbire telefonică care a avut loc la Timişoara cu un cetăţean austriac de origine română, care se afla la Timişoara de sâmbătă până marţi. Acesta a telefonat, a avut aceasta convorbire telefonică în direct cu postul de televiziune austriac. Interviul a fost transmis la ora 23, ora României. Este vorba de Gerhard Beckmann, el a plecat, deci, la Timişoara cu maşina sâmbăta, 16 decembrie. Astăzi colegii noştri de la televiziunea austriacă ne-au trimis banda sonoră a acestei discuţii pe care în emisiunea de ieri noapte o rezumasem doar şi din acest motiv este cazul să îi dăm citire. Deci traducem acum banda sonora a acestui interviu, ce a avut loc în direct de la Timişoara cu televiziunea austriacă. Întrebările vor fi citite de Doina Alexandru, răspunsurile vor fi citite de mine.
Doina Alexandru: Vă aflaţi, începând de sâmbăta trecută în România. Puteţi să descrieţi ce aţi trăit acolo?
Emil Hurezeanu: Aşadar am ajuns în România sâmbăta seara. Mi-am vizitat rudele. M-au rugat să călătorim împreună cu automobilul meu la Timişoara pentru ca acolo sunt mari probleme cu aprovizionarea. După ocoluri am reuşit să-mi abandonez automobilul la Cluj şi de acolo, iarăşi pe căi ocolite am reuşit să ajung la Timişoara. La Timişoara nu mai functiona absolut nimic. Am aflat apoi că ar fi existat o demonstraţie. Nu vă pot preciza acum cauzele exacte ale izbucnirii demonstraţiilor. Cert este că oamenii au fost incercuiti, mai intai de fortele de ordine, de militari. A existat, se pare, un ordin de tragere pe care însă unii soldati ar fi refuzat să il execute. În noaptea de sambata spre duminica au fost aduse alte trupe din alte regiuni ale României şi s-a ajuns la confruntari care s-au transformat intr-un pogrom. Am un aparat radio aici cu mine cu manivela, şi în felul acesta reusesc să dispun de energia electrica suficienta, nu mai mult de 10 minute de fiecare data pentru a putea auzi astfel ştiri din străinătate. Este singura noastră legătură cu lumea. Nu există la Timişoara apă, nu exista lumină, nu e nimic de mâncare. S-au auzit împuşcături, elicopterele au zburat deasupra oraşului, a fost un imens haos. Morţi şi morţi. Am auzit astăzi de la o sursa demnă de încredere că un ofiter şi doi soldaţi subordonaţi lui ar fi fost executaţi. Aici domneşte starea de război. Cei trei au fost împuşcaţi pentru că au refuzat să tragă în semenii lor.
Doina Alexandru: În Occident, ştiri neconfirmate vorbesc de circa 1000 de morti. Puteţi confirma acest lucru?
Emil Hurezeanu: Cred că numărul celor morti este mai mare. Care este situaţia la Timişoara în cursul serii de marţi? S-au auzit împuşcături şi în cursul acestei după-amiezi. În orele serii se pare că lucrurile s-au mai linistit. Pe străzile oraşului patrulează însă trupe. Centrul orasului Timişoara este complet devastat. Aici în România exista două canale telefonice, cel oficial şi cel obişnuit, de uz public. Eu folosesc în acest moment o linie speciala a Securităţii, ca să vedeţi cum se schimbă rolurile. Folosesc aşadar o legatură care nu poate fi oprită sau interceptată pentru că ea nu există oficial.
Doina Alexandru: Ştiţi cumva care este situaţia în restul tarii sau nu aveti alte informaţii? Aici nu avem niciun fel de informaţii, suntem izolati ermetic, nu răzbate nimeni şi nimic. Care este starea de spirit a populatiei? Îşi pun oamenii speranta în ajutor din străinătate? Poate face ceva străinătatea?
Emil Hurezeanu: Populaţia cere ajutorul lumii, cere să se oprească acest genocid. Am văzut cu ochii mei camioane cu metri cubi de cadavre care sunt transportate, se pare, în gropi comune, îngropate sau arse. Există, vă rog să ma credeţi, foarte multe informaţii şi eu încerc să le diferenţiez.
Doina Alexandru: Credeti că aceste demonstraţii de protest au fost inabusite de fortele armate sau că populatia va incerca să se apere? Ceea ce stiu că persecutiile şi arestarile continua, oamenii sunt ridicati din locuinte, familiile imprastiate cu forta. Aici se intampla ceva de nedescris. Niciodată nu am mai trait asa ceva.
Emil Hurezeanu: Ceea ce ati ascultat, deci, dragi ascultători, a fost traducerea benzii sonore a interviului care a avut loc aseara de la Viena la Timişoara, şi care a fost transmis în direct de televiziunea austriacă la ora 23.
Mircea Carp: Între timp, Emil, ne-a venit şi o ştire de la un polonez care s-a intors de la Timişoara şi care a relatat că în viaţa lui nu a văzut o asemenea grozăvie. El a afirmat între altele că asistat la aruncarea morţilor în Bega. Astăzi ziare grecesti publicau depoziţia unui student grec, student la Medicină la Timişoara, care s-a întors la Atena şi care relata o situaţie asemănătoare, împreuna cu mai mulţi răniţi el s-ar fi dus la spitalul central al orasului, unde situatia era absolut infernală, doctorii erau depăşiţi, erau disperaţi şi l-au rugat să le acorde asistenţă.
De altfel, un grup de medici, de doctori francezi are de gând să se ducă în România şi va aştepta la graniţă în cazul în care nu i se va permite să introducă în ţară cele trei camioane de medicamente, cerând sprijinul comunităţii internaţionale până în momentul în care pot să între în ţară cu aceste transporturi de medicamente.
Şi în ciuda tuturor acestor lucruri, astăzi, din nou între 10-50.000 de persoane au manifestat la Timişoara. Se pare că autorităţile, Militia, Securitatea, eventual Armata, nu au intervenit.
Emil Hurezeanu: Acest lucru se întâmpla, în orice caz, în urma discursului lui Ceauşescu şi înaintea declarării de necesitate în întreaga regiune vestică a ţării. Având în vedere dispoziţiile acestui decret, care anunţa starea de necesitate, măsurile sunt foarte dure, se instituie starea de necesitate de pe întreg teritoriul judeţului Timiş, am fost informaţi şi de Radio Bucureşti. Nu are rost acum să epuizăm articolele acestui decret, însă, de fapt, acest decret care impune starea de necesitate la Timişoara vine prea târziu pentru că starea de necesitate de la Timişoara, starea de urgenţă şi criză a început de multă vreme. Aceasta necesitate şi criza a explodat la sfârşitul săptămânii trecute atât de sângeros şi de fapt, starea de necesitate şi de urgenţă este impusă acum mai mult ca niciodată şi de mai multa vreme de întregul popor român regimului Ceauşescu. Am epuizat un nou segment de informaţii, am avut şi o mărturie şi acum cred că trebuie să revenim la demonstraţii. Avem o relatare de la Constantin Mareş din Frankfurt pe Main, unde în aceasta seară a avut loc o mare demonstraţie. S-o ascultăm.
Constantin Mareş: Printre multele acţiuni ale exilului solidari cu tot ce se întâmpla în ţară, solidari cu cei din ţară, a avut loc astăzi între orele patru şi sapte după-masa în Frankfurt o mare demonstraţie la care au participat mai multe sute de persoane, români şi germani şi cativa maghiari. Demonstraţia a fost posibila, desi politia a ezitat intai să ne dea autorizatia pentru că în noaptea care a trecut a fost incendiat nu se stie de cine şi în ce imprejurari biroul de turism al ONT-ului din Frankfurt.
Demonstraţia a început prin adunarea din piaţa principală a oraşului, lângă Biserica Katarina, care a fost un punct de întâlnire pentru mai multi cetăţeni din Frankfurt. În acelaşi timp este în plin centru al oraşului, un centru comercial, deci toata lumea a putut vedea cum se desfasoara aceasta demonstraţie. Au fost ridicate pancarte în care se cerea imediata îndepartare a regimului Ceauşescu din ţară, pedepsirea celor care au facut abuzuri şi ilegalităţi şi în acelaşi timp se cerea libertate şi dreptate în România. S-a cântat Deşteaptă-te, române şi s-a luat cuvantul de la mai multi reprezentanti ai principalelor organizatii românesti din exil.
În acelaşi timp, pentru prima data s-a remarcat prezenta a unei oficialitati din partea orasului Franfurt, o figura dealtfel, destul de pitoreasca şi cunoscuta încă de acum 20 de ani în Europa Apuseana, şi anume consilierul municipal, Daniel Cohn-Bendit? El a luat cuvântul pentru a infiera stalinismul intarziat care încă domneste în România. În acelaşi timp, pentru prima data posturile de televiziune Hessen 3, canalul 3 al televiziunii germane a transmis la orele 7.30, aspecte de la demonstraţia care a avut loc.
Au fost arse portretele lui Nicolae Ceauşescu, au venit români şi germani din toata ţară, desi despre aceasta demonstraţie s-a aflat abia la primele ore ale dimineţii. În acelaşi timp a fost anunţată o nouă demonstraţie pentru sâmbăta dimineaţa în faţa ambasadei RSR de la Bonn, capitala Republicii Federale Germania. Manifestarea din Frankfurt dovedeşte o deplină solidaritate a celor care trăiesc în exil şi care nu uitam nici de unde am plecat şi nici pentru ce am plecat. Martirii de la Timişoara, martirii de la Braşov, martirii din Valea Jiului sunt martirii noştri. Ne gândim la cei care suferă în aceste momente în ţară şi teroarea şi frigul şi foamea. Nu vom înceta nicio clipă să atragem atenţia opiniei publice, oficialităţilor, guvernelor din Occident asupra a ceea ce se întâmplă în România, strigând în toate părţile adevărul despre poporul nostru. La telefon din Frankfurt, Constantin Mareş.
Mircea Carp: De la Frankfurt am putut afla, deasemenea, şi am putut vedea şi imaginile ca o bomba a fost pusa la Oficiul de Comert Român din Frankfurt, au ars 2 etaje, urmarile exploziei şi ale incendiului au fost extrem de puternice, se evalueaza că daunele se ridica la peste 5 milioane de marci. Natural că autorităţile pun aceasta explozie la Oficiul de Comert Român din Frankfurt în legatura cu evenimentele din România. Şi pentru că Constantin Mares ne vorbea de prezenta la manifestaţia de la Frankfurt a unui important membru al administratiei orasului. Să mentionam din nou faptul că aici la Munchen, la manifestaţie, a vorbit primarul Munchenului şi totodata un reprezentant al Cardinalului româno-catolic al Bavariei de Sud şi al Munchenului.
Emil Hurezeanu: Demonstraţii au avut loc în Europa şi în alte orase, în Germania Federala la Aachen asta seara s-a demonstrat în prezenta unei multimi impresionante. La Malmo în Suedia şi în mai multe localitati din Scandinavia, vom primi, probabil, în orele urmatoare, daca nu în emisiunile de maine relatari, au avut loc, de asemenea demonstraţii.
Mircea Carp: Emil, şi vreau să revin, a fost o demonstraţie deosebit de impresionanta aici la Munchen. Toata Piata Odeon a fost plina de lume, de români, de unguri, de germani din România şi spre sfarsitul ei s-au urcat pe tribuna un ungur, un german şi un român care au cerut că toata lumea să-şi stranga mainile intr-un gest de solidaritate româneasca, gest de solidaritate la care s-au atasat şi o serie întreaga de germani, de munchenezi, care la ora aceea, între sase şi sapte seara erau în oras pentru cumparaturile de sarbatori şi asa mai departe. Şi un număr extrem de mare, ma rog, nu vreau să trec la mii de oameni, dar piata plina a fost de români, fara precedent, drapele, tot felul de pancarte şi în special aceasta solidaritate între români, unguri şi germani, toti veniti cu drapelele lor indoliate.
Emil Hurezeanu: Trebuie să adaugam trebuie să repetam mereu: Stimati compatrioti, opinia publica occidentala, occidentalii pe care ii cunoastem noi, avem, traim aici în Germania de cativa ani , avem prieteni, cunoscuti, colegii nostri, redactorii şi tehnicienii de aici care emit de la Europa Libera în 23 de limbi, cunostintele noastre, lumea este absolut socata. Este o stare de soc, aceasta stare de soc a opiniei publice occidentale, dealtfel, remarcata şi felul în care se comenteaza de catre politologi, de catre oameni politici, oameni simpli în emisiunile difuzate mereu evenimentele tragice din România. Nu mai putin de sapte retele de televiziune, trei oficiale şi patru particulare din Munchen şi din Germania au fost prezente la manifestaţia de astăzi. Au fost manifestaţii în ultimele zile incepand de luni şi în Australia. Nu ii uitam pe compatriotii nostri din Australia, chiar daca până acum nu am difuzat o relatare de la manifestaţiile de acolo. Stim să apreciem că la Sidney şi la Brisbane au avut loc demonstraţii de protest. O manifestaţie de protest şi la Los Angeles, capitala Californiei, pe care ne-o trimite acum corespondentul nostru, Andrei Brânduş. S-o ascultăm.
Andrei Brânduş: După cum suntem informaţi, manifestaţia de protest împotriva regimului Ceauşescu, manifestaţie care a avut loc luni seara în fata primariei din Los Angeles, a fost cea mai masiva din toate cate au fost până acum în marele oras american, din sudul Californiei. Se evaluează că au fost de fata mai mult de 300 de persoane. Familiile şi-au adus copiii, care la fel cu părinţii, purtau pancarte de protest împotriva regimului Ceauşescu şi în sprijinul demonstranţilor de la Timişoara care se împotrivesc teroarei exercitate de autorităţile comuniste. Manifestaţia a fost organizată de filiala din Los Angeles a Uniunii Românilor pentru Credinta şi Libertate, de sub preşedintia părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa.
S-a dat citire unui Apel catre poporul român în suferinţă, din care reproducem următorul fragment: „După aproape jumătate de secol de istorie nedreaptă, şi jug comunist ce a abătut asupra poporul român cu violenţă şi cruzime, astăzi prin voia şi graţia lui Dumnezeu, herarzii libertăţii au vestit ceasul desteptării. În aceste momente de jertfă înălţătoare în care lupta şi sacrificiul, credinţa în Dumnezeu să ridicam fruntea patriei şi al neamului nostru românesc către o viaţă nouă şi dreaptă pentru care poporul român a luptat şi s-a jertfit în trecut, suferă şi aduce jertfa în prezent şi năzuieşte în viitor”; aţi ascultat un fragment din Apelul adresat poporului român de catre demonstranţii ce au participat luni între 7 şi 9 seara la manifestaţia din Los Angeles. Sâmbăta, 23 decembrie, o noua acţiune românească de protest va avea loc tot în faţa primăriei din Los Angeles începând de la orele 11 dimineaţa.
Emil Hurezeanu: Între timp, colegul N.C. Munteanu a vorbit la telefon, are noi informaţii.
N. C. Munteanu: Emil, am adus o mărturie, o noua mărturie a unui român care s-a aflat în acele zile la Timişoara. Este mărturia unui om simplu, dar cu atât mai emoţionantă cu cât el spune doar ceea ce a văzut şi a auzit. A doua informaţie este de la Bucureşti. Cineva ne-a telefonat că a stat de vorba cu rudele din Bucureşti care i-au comunicat şi sperăm să fie adevărat, cel puţin din acest punct de vedere, că în magazinele din Bucureşti ieri au apărut produse alimentare pe care bucureştenii nu le-au mai văzut de mult, nu doar că au apărut, dar sunt în cantităţi mai mult decat îndestulătoare, ceea ce pe bucureşteni aproape că îi uimeste. Se pare că se dau şi fructe exotice.
Emil Hurezeanu: Deci acuma, se găsesc…
N. C. Munteanu: Totdeauna când huliganii de la Timişoara ies în strada şi striga Jos Ceauşescu, de îndată se găseşte cineva care să umple magazinele. În acelaşi timp nu ştim, nu îi verificată, se spune că în Piata Republicii din Bucureşti, dar şi în Piata Victoriei ar fi soldaţi mai multi decât de obicei. Şi aşa erau destul de mulţi.
Emil Hurezeanu: Avem, cred, legătura telefonică cu Parisul acum, de unde criticul literar Nicolae Balotă şi care este şi colaboratorul nostru, ne va transmite o relatare despre reacţii parlamentare de astăzi la Paris la evenimentele de la Timişoara.
Nicolae Balotă: Nu este mărturie mai puternică, mai zguduitoare pe pământul acesta al nostru, al oamenilor, ca sângele. Sângele a curs la Timişoara. Mărturie în faţa lumii întregi a inumanităţii conducerii de stat, a duşmăniei pe care regimul comunist din Bucureşti o poartă poporului întreg, a României. Dar totodată e mărturia celei mai înversunate dorinţe ale poporului nostru de a-şi redobândi libertatea. Mărturia sângelui a fost auzita aici în Paris, ca şi în toata lumea. De când au sosit primele veşti privitoare la represiunea de la Timişoara, posturile de radio şi de televiziune franceze au transmis zi şi noapte, din oră în oră, tot ce s-a putut afla din România, tot ce autorităţile române au încercat şi încearcă în zadar să acopere. Informaţiile sunt întovărăşite de comentarii pline de indignare. Voci din cele mai autorizate ale vietii publice din Franta, politicieni, oameni de cultura s-au facut auzite condamnând cu vigoare, cu oroare masacrul timişorean. Am ascultat şedinţa Adunării Generale Franceze, în care primul-ministru Rocard, a făcut o declaraţie oficială de reprobare a Guvernului român pentru încălcarea drepturilor omului din ţară noastră, anunţând măsuri severe împotriva autorităţilor de la Bucureşti. Deputati din toate partidele, din opozitie, ca şi din majoritatea guvernamentala, într-un consens foarte rar în Parlament, total, au luat cuvântul osândind sever atrocităţile din România socialistă.
Să-l auzim pe deputatul Robert Besson, indicând rădăcina mai veche a crimei actuale în politica şefului de stat român pe care îl numeste diabolicul, în ghilimele, geniu al Carpaţilor, care voia să faca să renască pe ruinele trecutului o aşa-zisă societate a oamenilor noi, o societate fără memorie cu dispreţul total al drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale. Deputatul arăta, se arăta profund impresionat de strigătul de ajutor pe care un medic român îl lansa în aceasta dimineata pe unde. Fac apel - spunea medicul - la lumea întreaga să ne ajute, acum câteva clipe - mai adauga deputatul Besson - domnul prim-ministru a condamnat cu fermitate regimul român şi a anuntat primele măsuri luate de guvernul francez. E cert că regimul lui Ceauşescu va sfârşi prin a cadea căci victoria unui popor în lupta pentru libertate este iminentă. Să-l auzim, dealtfel, pe deputatul francez. Şi deputatul francez continua, adresandu-se ministrului afacerilor externe, poporul român - spunea el - nu poate rămâne uitat de lume. Astfel puteţi să ne aduceţi câteva precizii suplimentare asupra măsurilor pe care guvernul francez le va lua pentru a aduce asistenta poporului român astăzi în pericol şi pentru a organiza presiunea internaţionala asupra autorităţilor la Bucureşti. Am auzit aplauzele Camerei Deputatilor.
După deputatul Besson a luat cuvantul în numele Guvernului, ministrul francofoniei istoricul, academicianul Alain Decaux. Acum câteva clipe - spunea academicianul, deputatul şi ministrul Alain Decaux - primul ministru a comunicat sentimentul întregului guvern francez, care este acela al întregului popor francez. Îmi puneţi întrebări în legătură cu un număr de măsuri care au fost luate şi asupra primelor reacţii. Primul ministru v-a spus ce s-a făcut ieri la Bruxelles, azi dimineata la Paris. Eu vă voi reaminti că poate ceea ce este important că ceea ce s-a petrecut ieri e rezultatul unui lung proces. Noi nu am rămas indiferenţi la acest proces. Voi reaminti că autorităţile franceze au denunţat în mod public în mai multe rânduri gravele violări ale drepturilor omului din România. Şi în deosebi, s-a cerut să înceteze măsurile de represiune la adresa oamenilor care nu au făcut decât să îşi exprime o opinie. Delictul de opinie e cu totul contrar celor ce sunt exprimate în drepturile omului. Şi Alain Decaux enumera comunicatele Ministerului Afacerilor Externe franceze, declaraţiile consiliilor de ministri din acest an. Ministrul de stat al Ministerului Afacerilor de Externe a intervenit personal în sensul acesta al apararii drepturilor omului din România.
La initiativa preşedintelui Frantei nici un ambasador al celor 12 state din Comunitatea Europeana nu a luat parte la ceremonia organizata la 23 august anul trecut la Bucureşti. Într-o declaraţie comuna din 20 noiembrie din acest an cei 12 au arătat în urma refuzului repetat al guvernului român de a aplica dispozitii importante ale acordului cu Comunitatea Europeană, că ambasadorii lor nu vor participa la nicio manifestare organizată cu prilejul congresului PCR. Iată încheierea vibrantă a vorbirii lui Alain Decaux, ministrul francofoniei. Ministrul reamintea deci că România e o ţară în care francofonia e tradiţională şi e încă o realitate o prezenţă admirabilă, ministrul francez e dezolat şi îşi exprima, spunea el, voi adăuga chiar disperat, de a nu putea intra în raport cu francofonii din România tocmai pentru că în felul acesta spunea el, ar putea acredita oarecum guvernul, autorităţile existente din ţară.
În sfârşit a vorbit deputatul Edouard Balladur, fost ministru din opoziţia galistă, în numele acestei opoziţii parlamentare, a cerut măsuri imediate, mai viguroase împotriva guvernanţilor de la Bucureşti. El a declarat următoarele: „La ora când mişcarea pentru libertate câştiga teren în Europa întreagă, trebuie să fim plini de speranta de a reconstitui unitatea morala în jurul acelorasi valori ale civilizaţiei. Europenii au imperioasa datorie de a nu rămâne pasivi, trebuie să acţionăm. Uniunea Sovietică a angajat o profundă reformă politică şi economică, conducătorii ei se vor cei care vor schimba cursul istoriei şi proclama dorinţa lor de a apropia Europa de Vest şi cea de Est. Este momentul ca faptele să dovedeasca sinceritatea ei. Să fim concreti, mai spunea el. Este indispensabil ca toate guvernele Europei, am spus şi subliniez, toate guvernele Europei, să studieze împreună modalităţile de constrângere a guvernului român de a înceta represiunea sângeroasă pe care o întreprinde. Românii, ca şi celelalte popoare ale Europei Centrale şi Orientale au dreptul să spere o soarta mai liberă şi mai dreaptă. Nu trebuie să ne resemnăm cu pasivitate la o situaţie care ne pare ineluptabilă pentru că suntem timizi şi pentru că ne lăsăm închişi toate guvernele din Occident, dealtfel, în tergiversări diplomatice.” În momentul în care preşedintele Republicii Franceze întreprinde un voiaj în Germania de Est, guvernul trebuie să considere că Franţei i se oferă iniţiativa de a invita guvernele din Europa a se uni. Atfel Franta va arăta, spunea el, într-un mod strălucit şi în acelaşi timp concret că nu se dezintereseaza de soarta acestui popor nefericit. Ea a trebuit să rămână în felul acesta fidelă mesajului ei bisecular pentru respectul drpturilor omului.
Emil Hurezeanu: Este ora 1.59. Ne plecăm acum frunţile într-un minut de reculegere pentru victimele de la Timişoara.
(Un document sonor din Arhivele de la Hoover)
