Parlamentul Republicii Moldova a aprobat astăzi în prima lectură structura modificată a viitorului guvern. Numărul de ministere a rămas acelaşi - 16, unele dintre ele fiind lichidate şi formate altele noi. Majoritatea parlamentară a votat şi pentru reducerea de la 13 la 8 a numărului de autorităţi administrative centrale. În afară de asta, proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern prevede excluderea cerinţei pentru membrii executivului de a deţine în exclusivitate cetăţenia R. Moldova. Acelaşi proiect prevede constituirea Cancelariei de Stat şi instituirea funcţiei de Ministru de Stat. Modificările operate în noua organigramă a guvernului au fost criticate de opoziţia parlamentară comunistă, care a votat împotriva acestora.
Prima modificare în structura guvernului care i-a nemulţumit pe deputaţii comunişti, a fost transferul de competenţe privind reglementarea conflictului transnistrean de la Ministerul Reintegrării la unul din birourile Cancelariei de Stat în fruntea căruia va sta un vicepremier. Eduard Muşuc a declarat că lichidarea Ministerului Reintegrării este nejustificată: „N-am văzut în această componenţă Ministerul Reintegrării. Orice direcţie principală de mişcare este instituţionalizată. De exemplu, procesul de integrare europeană. Coordonarea acestui proces se pune în seama Ministerului Relaţiilor Externe şi Integrării Europene. Lipsa Ministerului Reintegrării din componenţa guvernului, eu cred că trebuie să o privim foarte simplu: rezolvarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării, nu reprezintă o prioritate pentru actuala majoritate. Lucrul acesta poate fi privit inclusiv din alt punct de vedere – ca un pas înapoi înspre consolidarea statalităţii RM.”
Deputatul liberal-democrat, Alexandru Tănase a fost de alta parere: „Această problematică se plasează ierarhic superior şi va fi în subordinea unui vicepim-ministru, care va avea un instrumentar mult mai larg pentru a promova acele proiecte care sunt necesare reintegrării ţării. Noi am avut un minister al reintegrării. Poate cine să numească un proiect de lege, de hotărâre care a fost promovat de acest minister? Nu a existat. Funcţiile au fost de emisar cu misiuni speciale la o discuţie sau alta. Noul guvern vine cu viziuni noi. Viceprim-ministru va putea să instrumenteze eficient această problemă ca să fie şi rezultat.”
Deputatul PCRM, Vasilii Şova, ex-ministru al reintegrării, s-a arătat nemulţumit că lichidarea ministerului pe care l-a condus s-a făcut fără a consulta şi opinia publică inclusiv oamenii din Zona de Securitate. Pe de altă parte liberalul, Dorin Chirtoacă a criticat modul în care PCRM promovează reglementarea problemei transnistrene, amintind una din propunerile liderului comunist Vladimir Voronin făcute prin cele două declaraţii înaintate ieri Parlamentului: "Vladimir Voronin a propus să acordăm regiunii transnistrene statut de republică in cadrul Republicii Moldova. Inseamnă oare asta federalizare?"
O altă nemulţumire a comuniştilor a ţinut de desfiinţarea Ministerului Administraţiei Publice Locale. Funcţiile acestuia au fost transmise oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. Deputaţii AIE au motivat că lichidarea MAPL va oferi un grad sporit de independenţă în activitatea autorităţilor locale. Pe de altă parte comuniştii au declarat că acest minister era absolut necesar pentru coordonarea activităţii autorităţilor locale cu cele centrale.
În timp ce două ministere au fost lichidate, au apărut altele două - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului.
Totodată, parlamentul a redus numărul de autorităţi administrative centrale, de la 13 la 8, creând şi o agenţie nouă, cea a Proprietăţii Publice. Astfel, Camera de licenţiere trece în subordinea Ministerului Economiei, Agenţia „Apele Moldovei” la Ministerul Mediului, Agenţiei “Moldova-Vin” la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Agenţia Sporturilor la Ministerul Tineretului, Sportului si Turismului, iar funcţiile ce ţin de dezvoltarea regională îi vor reveni Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale. Deputaţii comunişti au criticat în special transferul de competenţe de la Departamentului Vamal, la Ministerul Finanţelor, lucru inacceptabil, la părerea deputatului comunist Vadim Mişin: „Ce veţi face mâine cu cei de la Serviciul Vamal? Le veţi da jos epoleţii? Veţi anula îndeplinirea serviciului militar? Mai mult decât atât, veţi cere Ministerului Finanţelor să ancheteze cazurile de contrabandă, una din cele mai importante funcţii ale Serviciului Vamal?”
Vicepreşedintele parlamentului Iurie Ţap a asigurat la rândul său că Ministerul Finanţelor este organul de specialitate care trebuie să elaboreze politicile în domeniul serviciului vamal.
Discuţii aprinse a provocat şi propunerea deputaţilor din AIE de a permite membrilor viitorului guvern să deţină dubla cetăţenie, fapt interzis prin legea votată în 2007 de majoritatea parlamentară comunistă. Deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan: „Crearea posibilităţilor ca în funcţia de miniştri să fie numite persoane cu dublă cetăţenie, inclusiv cu cetăţenie română, ar însemna că unii din liderii AIE promovează ideea de unionism, care a fost promovată anterior. În aceste condiţii e important ca şi alţi membri ai Alianţei să-şi expună viziunea faţă de această poziţie.”
În replică, deputatul PLDM, Alexandru Tănase a declarat că fiecare cetăţean al RM are dreptul la a doua cetăţenie, amintind că anume PCRM a promovat legea care permite acest lucru: „Sigur că vor exista şi trebuie să existe anumite restricţii. Mă refer la servicii specifice cum ar fi SIS. Dar în nici un caz nu există logică de a impune restricţii pentru un poliţist de sector din Corneşti, să nu deţină două cetăţenii, pentru un judecător din Orhei care judecă divorţuri, să nu aibă a doua cetăţenie, pentru un procuror din Străşeni care investighează furturile de găini, să nu aibă a doua cetăţenie. Şi rugămintea noastră e de a nu politiza şi a nu diviza societatea pe acest criteriu care e extrem de sensibil.”
Structura viitorului guvern a fost aprobată cu votul a 52 de deputaţi din AIE. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie votat şi în lectura a doua.
Prima modificare în structura guvernului care i-a nemulţumit pe deputaţii comunişti, a fost transferul de competenţe privind reglementarea conflictului transnistrean de la Ministerul Reintegrării la unul din birourile Cancelariei de Stat în fruntea căruia va sta un vicepremier. Eduard Muşuc a declarat că lichidarea Ministerului Reintegrării este nejustificată: „N-am văzut în această componenţă Ministerul Reintegrării. Orice direcţie principală de mişcare este instituţionalizată. De exemplu, procesul de integrare europeană. Coordonarea acestui proces se pune în seama Ministerului Relaţiilor Externe şi Integrării Europene. Lipsa Ministerului Reintegrării din componenţa guvernului, eu cred că trebuie să o privim foarte simplu: rezolvarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării, nu reprezintă o prioritate pentru actuala majoritate. Lucrul acesta poate fi privit inclusiv din alt punct de vedere – ca un pas înapoi înspre consolidarea statalităţii RM.”
Deputatul liberal-democrat, Alexandru Tănase a fost de alta parere: „Această problematică se plasează ierarhic superior şi va fi în subordinea unui vicepim-ministru, care va avea un instrumentar mult mai larg pentru a promova acele proiecte care sunt necesare reintegrării ţării. Noi am avut un minister al reintegrării. Poate cine să numească un proiect de lege, de hotărâre care a fost promovat de acest minister? Nu a existat. Funcţiile au fost de emisar cu misiuni speciale la o discuţie sau alta. Noul guvern vine cu viziuni noi. Viceprim-ministru va putea să instrumenteze eficient această problemă ca să fie şi rezultat.”
Deputatul PCRM, Vasilii Şova, ex-ministru al reintegrării, s-a arătat nemulţumit că lichidarea ministerului pe care l-a condus s-a făcut fără a consulta şi opinia publică inclusiv oamenii din Zona de Securitate. Pe de altă parte liberalul, Dorin Chirtoacă a criticat modul în care PCRM promovează reglementarea problemei transnistrene, amintind una din propunerile liderului comunist Vladimir Voronin făcute prin cele două declaraţii înaintate ieri Parlamentului: "Vladimir Voronin a propus să acordăm regiunii transnistrene statut de republică in cadrul Republicii Moldova. Inseamnă oare asta federalizare?"
O altă nemulţumire a comuniştilor a ţinut de desfiinţarea Ministerului Administraţiei Publice Locale. Funcţiile acestuia au fost transmise oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. Deputaţii AIE au motivat că lichidarea MAPL va oferi un grad sporit de independenţă în activitatea autorităţilor locale. Pe de altă parte comuniştii au declarat că acest minister era absolut necesar pentru coordonarea activităţii autorităţilor locale cu cele centrale.
În timp ce două ministere au fost lichidate, au apărut altele două - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului.
Totodată, parlamentul a redus numărul de autorităţi administrative centrale, de la 13 la 8, creând şi o agenţie nouă, cea a Proprietăţii Publice. Astfel, Camera de licenţiere trece în subordinea Ministerului Economiei, Agenţia „Apele Moldovei” la Ministerul Mediului, Agenţiei “Moldova-Vin” la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Agenţia Sporturilor la Ministerul Tineretului, Sportului si Turismului, iar funcţiile ce ţin de dezvoltarea regională îi vor reveni Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale. Deputaţii comunişti au criticat în special transferul de competenţe de la Departamentului Vamal, la Ministerul Finanţelor, lucru inacceptabil, la părerea deputatului comunist Vadim Mişin: „Ce veţi face mâine cu cei de la Serviciul Vamal? Le veţi da jos epoleţii? Veţi anula îndeplinirea serviciului militar? Mai mult decât atât, veţi cere Ministerului Finanţelor să ancheteze cazurile de contrabandă, una din cele mai importante funcţii ale Serviciului Vamal?”
Vicepreşedintele parlamentului Iurie Ţap a asigurat la rândul său că Ministerul Finanţelor este organul de specialitate care trebuie să elaboreze politicile în domeniul serviciului vamal.
Discuţii aprinse a provocat şi propunerea deputaţilor din AIE de a permite membrilor viitorului guvern să deţină dubla cetăţenie, fapt interzis prin legea votată în 2007 de majoritatea parlamentară comunistă. Deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan: „Crearea posibilităţilor ca în funcţia de miniştri să fie numite persoane cu dublă cetăţenie, inclusiv cu cetăţenie română, ar însemna că unii din liderii AIE promovează ideea de unionism, care a fost promovată anterior. În aceste condiţii e important ca şi alţi membri ai Alianţei să-şi expună viziunea faţă de această poziţie.”
În replică, deputatul PLDM, Alexandru Tănase a declarat că fiecare cetăţean al RM are dreptul la a doua cetăţenie, amintind că anume PCRM a promovat legea care permite acest lucru: „Sigur că vor exista şi trebuie să existe anumite restricţii. Mă refer la servicii specifice cum ar fi SIS. Dar în nici un caz nu există logică de a impune restricţii pentru un poliţist de sector din Corneşti, să nu deţină două cetăţenii, pentru un judecător din Orhei care judecă divorţuri, să nu aibă a doua cetăţenie, pentru un procuror din Străşeni care investighează furturile de găini, să nu aibă a doua cetăţenie. Şi rugămintea noastră e de a nu politiza şi a nu diviza societatea pe acest criteriu care e extrem de sensibil.”
Structura viitorului guvern a fost aprobată cu votul a 52 de deputaţi din AIE. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie votat şi în lectura a doua.
