Partidul Comuniştilor îi acuză într-o declaraţie pe deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană de presiuni exercitate asupra unor instituţii audio-vizuale, printre care s-ar număra şi Compania publică Tele-Radio Moldova. În declaraţia PCRM se spune că în ultimele zile, liderii partidelor necomuniste şi-au permis prin declaraţii făcute în plenul Parlamentului, dar şi cu alte ocazii, să ameninţe Compania Publică Teleradio Moldova, conducerea şi colectivul de creaţie ale acesteia. Comuniştii susţin că astfel AIE periclitează „independenţa editorială a conducerii Tele-Radio Moldova, de a adopta decizii cu privire la elaborarea politicii editoriale şi stabilirii grilei de emisie a companiei”.
Declaraţia PCRM vine la o săptămânnă după ce preşedintele companiei publice, Valentin Todercan a refuzat să dea curs solicitării deputaţilor AIE de a da în Parlament explicaţii cu privire la modul de activitate a posturilor de radio şi tv publice.
Liderul PLDM Vlad Filat a respins acuzaţiile potrivit cărora AIE ar face presiuni asupra companiei Tele-radio Moldova, reiterând dezideratul Alianţei de a transmite şedinţele Parlamentului la posturile publice: “Sigur că şi această declaraţie face parte din scenariul care este elaborat în laboratoarele antropologice ale PCRM, care doreşte astfel, să devieze atenţia publică de la problemele cu care se confruntă societatea. Dacă cumva comuniştii cred în continuare că la radio-televiziunea publică, plătită din bani publici, urmează să apară numai PCRM, iar o cerinţă legală, firească a Parlamentului RM, pentru a transmite şedinţele plenare în direct sau pentru a oferi spaţiu şi pentru celelalte partide parlamentare pentru a-şi expune punctul de vedere înseamnă presiune, rămâne pe conştiinţa dânşilor şi pe responsabilitatea lor. O presă liberă înseamnă un principiu de bază a funcţionării unui stat de drept. Este un deziderat pe care ni l-am asumat fiind în opoziţie şi pe care îl vom urma fiind la guvernare.”
L-am întrebat pe unul din membrii CCA, Corneliu Mihalache dacă există imixtiuni de ordin politic în activitatea editorială a posturilor audiovizuale din RM. Corneliu Mihalache:”La modul direct cred că nu prea există, dar bineînţeles că societatea noastră fiind extrem de politizată, iar mass-media fiind o parte componentă a acestei societăţi… N-aş spune că cuvântul potrivit ar fi “imixtiuni”, dar anumite presiuni, tensiuni asupra mass-media, bineînţeles că există.
Unul din cele mai esenţiale momente care nu permit libertatea editorială deplină este lipsa mijloacelor financiare adecvate care ar permite posturilor de televiziune şi radio să fie independente. Or, există o axiomă că dependenţa financiară este egală cu dependenţa fie politică, fie economică, de anumiţi factori. Şi aceasta e în toată lumea nu doar în Moldova. Fiecare mijloc de informare în masă are dreptul la poziţie. Iar în cazul în care nu ne place poziţia unui mijloc de informare, asta nu înseamnă că noi trebuie să intervenim în forţă, să-i închidem, să-i criticăm sau să nu le permitem să funcţioneze.”
Vom reaminti că CCA a fost criticat de organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale, pentru că nu a întreprins măsuri care să asigure independenţa Companiei Tele-Radio Moldova. Consiliul a neglijat însă de fiecare dată rapoartele critice ale societăţii civile, care s-au arătat nemulţumite mai ales de sistarea transmisiunilor şedinţelor Parlamentului la televiziunea publică în 2007.
Parlamentul are dreptul să vegheze asupra responsabilităţii conducerii Companiei Publice Tele-Radio Moldova, e de părere juristului Eugen Râbca, expert la Asociaţia Presei Electronice APEL, pe care l-am întrebat dacă parlamentul este în drept să solicite televiziunii publice transmisiunea în direct a şedinţelor în plen.
Eugen Râbca: “Aş vrea să reamintesc în acest sens prevederile art. 99 din regulamentul Parlamentului… se prevede că şedinţele în plen ale Parlamentului pot fi transmise în direct în baza deciziei adoptate cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În codul audiovizualului se prevede acelaşi drept. Totodată în art. 51 din Codul Audiovizual, printre atribuţiile companiei se prevede elaborarea, producerea, difuzarea emisiunilor radiofonice şi televizate despre realităţile sociale, politice şi economice interne şi internaţionale. Or, şedinţele Parlamentului, în special după alegerile repetate, constituie un eveniment de interes public. Orice Parlament deţine o astfel de atribuţie fundamentală precum este controlul parlamentar. Invitarea unor instituţii finanţate din bani publici, pentru a oferi explicaţii în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici, este un lucru absolut democratic.”
Directorul postului public Moldova1, Adela Răilean a declarat săptămâna trecută Europei Libere că în momentul de faţă şedinţele Parlamentului nu pot fi transmise din cauza unor lucrări de reparaţie la sediul companiei. Răilean a notat în acelaşi timp că televiziunea publică e în drept să decidă de una singură, dacă va transmite sau nu şedinţele legislativului. Pe de altă parte, deputaţii AIE au declarat că vor insista şi în continuare asupra transmiterii în direct a şedinţelor Parlamentului.
Declaraţia PCRM vine la o săptămânnă după ce preşedintele companiei publice, Valentin Todercan a refuzat să dea curs solicitării deputaţilor AIE de a da în Parlament explicaţii cu privire la modul de activitate a posturilor de radio şi tv publice.
Liderul PLDM Vlad Filat a respins acuzaţiile potrivit cărora AIE ar face presiuni asupra companiei Tele-radio Moldova, reiterând dezideratul Alianţei de a transmite şedinţele Parlamentului la posturile publice: “Sigur că şi această declaraţie face parte din scenariul care este elaborat în laboratoarele antropologice ale PCRM, care doreşte astfel, să devieze atenţia publică de la problemele cu care se confruntă societatea. Dacă cumva comuniştii cred în continuare că la radio-televiziunea publică, plătită din bani publici, urmează să apară numai PCRM, iar o cerinţă legală, firească a Parlamentului RM, pentru a transmite şedinţele plenare în direct sau pentru a oferi spaţiu şi pentru celelalte partide parlamentare pentru a-şi expune punctul de vedere înseamnă presiune, rămâne pe conştiinţa dânşilor şi pe responsabilitatea lor. O presă liberă înseamnă un principiu de bază a funcţionării unui stat de drept. Este un deziderat pe care ni l-am asumat fiind în opoziţie şi pe care îl vom urma fiind la guvernare.”
L-am întrebat pe unul din membrii CCA, Corneliu Mihalache dacă există imixtiuni de ordin politic în activitatea editorială a posturilor audiovizuale din RM. Corneliu Mihalache:”La modul direct cred că nu prea există, dar bineînţeles că societatea noastră fiind extrem de politizată, iar mass-media fiind o parte componentă a acestei societăţi… N-aş spune că cuvântul potrivit ar fi “imixtiuni”, dar anumite presiuni, tensiuni asupra mass-media, bineînţeles că există.
Unul din cele mai esenţiale momente care nu permit libertatea editorială deplină este lipsa mijloacelor financiare adecvate care ar permite posturilor de televiziune şi radio să fie independente. Or, există o axiomă că dependenţa financiară este egală cu dependenţa fie politică, fie economică, de anumiţi factori. Şi aceasta e în toată lumea nu doar în Moldova. Fiecare mijloc de informare în masă are dreptul la poziţie. Iar în cazul în care nu ne place poziţia unui mijloc de informare, asta nu înseamnă că noi trebuie să intervenim în forţă, să-i închidem, să-i criticăm sau să nu le permitem să funcţioneze.”
Vom reaminti că CCA a fost criticat de organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale, pentru că nu a întreprins măsuri care să asigure independenţa Companiei Tele-Radio Moldova. Consiliul a neglijat însă de fiecare dată rapoartele critice ale societăţii civile, care s-au arătat nemulţumite mai ales de sistarea transmisiunilor şedinţelor Parlamentului la televiziunea publică în 2007.
Parlamentul are dreptul să vegheze asupra responsabilităţii conducerii Companiei Publice Tele-Radio Moldova, e de părere juristului Eugen Râbca, expert la Asociaţia Presei Electronice APEL, pe care l-am întrebat dacă parlamentul este în drept să solicite televiziunii publice transmisiunea în direct a şedinţelor în plen.
Eugen Râbca: “Aş vrea să reamintesc în acest sens prevederile art. 99 din regulamentul Parlamentului… se prevede că şedinţele în plen ale Parlamentului pot fi transmise în direct în baza deciziei adoptate cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În codul audiovizualului se prevede acelaşi drept. Totodată în art. 51 din Codul Audiovizual, printre atribuţiile companiei se prevede elaborarea, producerea, difuzarea emisiunilor radiofonice şi televizate despre realităţile sociale, politice şi economice interne şi internaţionale. Or, şedinţele Parlamentului, în special după alegerile repetate, constituie un eveniment de interes public. Orice Parlament deţine o astfel de atribuţie fundamentală precum este controlul parlamentar. Invitarea unor instituţii finanţate din bani publici, pentru a oferi explicaţii în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici, este un lucru absolut democratic.”
Directorul postului public Moldova1, Adela Răilean a declarat săptămâna trecută Europei Libere că în momentul de faţă şedinţele Parlamentului nu pot fi transmise din cauza unor lucrări de reparaţie la sediul companiei. Răilean a notat în acelaşi timp că televiziunea publică e în drept să decidă de una singură, dacă va transmite sau nu şedinţele legislativului. Pe de altă parte, deputaţii AIE au declarat că vor insista şi în continuare asupra transmiterii în direct a şedinţelor Parlamentului.
