Nicu Popescu: Cred ca evenimentele din Moldova arata rolul relativ limitat al factorului extern. Stim ca Rusia a sustinut destul de evident Partidul comunsitilor. Acest lucru nu a dus neaparat la o victorie a acestora. Stim ca in perioada aprilie-mai UE a incercat sa medieze intre PCRM si partidele de opozitie incercind sa impinga actorii politici spre un acord, dar nici Uniunii Europene nu i-a reusit acest lucru. In conditiile in care pozitiile interne ale partidelor de opozitie si ale comunistilor erau bine formulate. Si cred ca nici in actualul context nu ne putem astepta la careva minuni care ar veni din extrior. Daca doriti, aceeasi situatie se repeta si in cazul Ucrainei sau a Georgiei. Actorii externi au o anumita influenta, dar totusi politica interna din aceste state este determinata in proportie de 70-80 la suta de procesele interne. Si cred ca si in cazul Republicii Moldova aceasta situatie devine din ce in ce mai evidenta. Uniunea Europeana poate media. Rusia poate incerca sa influenteze evolutiile din Republica Moldova, dar pina la urma anume actorii politici interni decid si determina procesele politice din tara.
Vasile Botnaru: Exista solutii la indemina UE pentru asemenea configuratii complicate ?
Nicu Popescu: De fapt dilema in fata careia se afla Republica Moldova astazi este dilema unui potential blocaj de putere in care nicio forta politica nu isi poate promova unilateral agenda. Mai cu seama in condtitiile in care nu exista cultura unui dialog politic si nu exista niste mecanisme si traditii democratice de gestionare a unor asemenea crize. Or, in acest tip de situatie s-a aflat Ucraina in ultimii practic 5 ani. Au existat nenumarate blocaje: dintre Timosenko si Iuscenko impotriva lui Ianukovici, dintre Timosenko si Ianukovici impotriva lui Iuscenko. Si daca ne uitam la politica europeana in raport cu aceste crize interne din Ucraina, atunci vom vedea ca Uniunea Europeana de cele mai multe opri a incercat sa intervina diplomatic influentind actorii politici, incercind sa ii forteze sa ajunga la un dialog. UE chiar a incercat sa medieze si sa ajute fortele politice din Ucraina sa lanseze un proces de reforma constitutionala care ar solutiona mai multe din problemele si contradictiile constitutiei din Ucraina. Insa am vazut la fel de clar ca UE nu s-a angajat in sprijinul unei forte politice anume din Ucraina.
Daca incercam sa proiectam acest comportament al Uniunii Europene in cazul Republicii Moldova, putem presupune ca Uniunea Europeana in primul rind doreste sa apere niste reguli, in primul rind Constitutia Republicii Moldova, dar si obligatiile internationale ale Republicii Moldova. Si acestea se refera in primul rind la democratie. In acelasi timp UE a declarat in repetate rinduri ca doreste sa ajute Republica Moldova insa acest lucru poate fi facut in conditiile in care politica interna este mai mult sau mai putin stabila. Si din aceasta cauza UE a incercat sa medieze un acord intre comunisti si opozitie in luna mai. Acum probabil ar fi logic ca UE sa se implice in medierea acestei crize politice astfel incit sistemul de guvernare din Republica Modlova sa nu degradeze si mai mult decit este la etapa actuala. Deci, pe termen scurt cred ca UE ar avea un rol important incercind sa aseze actorii politici la masa de negocieri. Iar pe termen mediu cred ca Republica Moldova trebuie sa se angajeze intr-un proces de reforma constitutionala pentru a se debarasa de multiplele lacune constitutionale pe care le-a scos in evidenta criza politica actuala. Si cred ca expertiza UE sau a Comisiei de la Venetia din cadrul Consiliului Europei ar putea fi binevenita.
Vasile Botnaru: Ce recompense sau stimulente are Uniunea Europeana pentru fiecare dintre participantii la potentialul dialog ?
Nicu Popescu: Uniunea Europeana a anuntat ca este gata sa ofere Republicii Moldova asistenta economica, inclusiv in contextul crizei economice. UE este gata sa initieze discutiile pe marginea acordului de asociere dintre Republica Moldova si UE in acel moment in care Moldova va elimina vizele pentru cetatenii romani. In plus, UE este gata sa lanseze un dialog in problema vizelor cu Republica Moldova si aceste lucruri pot avea loc deja in urmatoarele luni. Si daca doriti aceasta oferta a UE ar trebui sa accelereze procesul prin care partidele politice din Republica Moldova incearca o solutie de iesire din aceasta criza. Republica Moldova are nevoie de un guvern stabil care poate negocia cu UE si care, si mai important, poate implementa acele acorduri. Taraganarea procesului de creare a unui guvern va dauna Republicii Moldova ca stat. Si poate plasa Republica Moldova intr-o situatie in care UE ar fi gata sa ajute Moldova, dar Republica Moldova ar fi incapabila sa beneficieze de aceasta asistenta din cauza luptelor politice interne.
Vasile Botnaru: Adica din cauza lipsei de interfață ?
Nicu Popescu: Din cauza lipsei de interfață si din cauza faptului ca fortele politice isi consuma intreaga energie pe lupte interne si nu pe reformarea statului, nu pe scoaterea statului din criza si nu pe europenizare. Actorii occidentali si in primul rind Statele Unite intotdeauna au mizat pe necesitatea unei guvernari stabile in Republica Moldova capabila sa puna in aplicare reforma. In 2005 americanii si anumite state europene au sprijinit votarea presedintelui Voronin. In mai 2009 UE indirect a incercat sa creeze conditiile prin care comunistii ar fi ales-o pe Zinaida Greceanii in schimbul unor concesii foarte clare pentru partidele de opozitie. Si cred ca la aceasta etapa, tinind cont de faptul ca fosta opozitie detine majoritatea in parlament, ar fi logic ca Uniunea Europeana sa isi continue acea politica de sustinere si de sprijinire a unei guvernari stabile in Republica Moldova capabile sa implementeze reforme.
Vasile Botnaru: Exista solutii la indemina UE pentru asemenea configuratii complicate ?
Nicu Popescu: De fapt dilema in fata careia se afla Republica Moldova astazi este dilema unui potential blocaj de putere in care nicio forta politica nu isi poate promova unilateral agenda. Mai cu seama in condtitiile in care nu exista cultura unui dialog politic si nu exista niste mecanisme si traditii democratice de gestionare a unor asemenea crize. Or, in acest tip de situatie s-a aflat Ucraina in ultimii practic 5 ani. Au existat nenumarate blocaje: dintre Timosenko si Iuscenko impotriva lui Ianukovici, dintre Timosenko si Ianukovici impotriva lui Iuscenko. Si daca ne uitam la politica europeana in raport cu aceste crize interne din Ucraina, atunci vom vedea ca Uniunea Europeana de cele mai multe opri a incercat sa intervina diplomatic influentind actorii politici, incercind sa ii forteze sa ajunga la un dialog. UE chiar a incercat sa medieze si sa ajute fortele politice din Ucraina sa lanseze un proces de reforma constitutionala care ar solutiona mai multe din problemele si contradictiile constitutiei din Ucraina. Insa am vazut la fel de clar ca UE nu s-a angajat in sprijinul unei forte politice anume din Ucraina.
Daca incercam sa proiectam acest comportament al Uniunii Europene in cazul Republicii Moldova, putem presupune ca Uniunea Europeana in primul rind doreste sa apere niste reguli, in primul rind Constitutia Republicii Moldova, dar si obligatiile internationale ale Republicii Moldova. Si acestea se refera in primul rind la democratie. In acelasi timp UE a declarat in repetate rinduri ca doreste sa ajute Republica Moldova insa acest lucru poate fi facut in conditiile in care politica interna este mai mult sau mai putin stabila. Si din aceasta cauza UE a incercat sa medieze un acord intre comunisti si opozitie in luna mai. Acum probabil ar fi logic ca UE sa se implice in medierea acestei crize politice astfel incit sistemul de guvernare din Republica Modlova sa nu degradeze si mai mult decit este la etapa actuala. Deci, pe termen scurt cred ca UE ar avea un rol important incercind sa aseze actorii politici la masa de negocieri. Iar pe termen mediu cred ca Republica Moldova trebuie sa se angajeze intr-un proces de reforma constitutionala pentru a se debarasa de multiplele lacune constitutionale pe care le-a scos in evidenta criza politica actuala. Si cred ca expertiza UE sau a Comisiei de la Venetia din cadrul Consiliului Europei ar putea fi binevenita.
Vasile Botnaru: Ce recompense sau stimulente are Uniunea Europeana pentru fiecare dintre participantii la potentialul dialog ?
Nicu Popescu: Uniunea Europeana a anuntat ca este gata sa ofere Republicii Moldova asistenta economica, inclusiv in contextul crizei economice. UE este gata sa initieze discutiile pe marginea acordului de asociere dintre Republica Moldova si UE in acel moment in care Moldova va elimina vizele pentru cetatenii romani. In plus, UE este gata sa lanseze un dialog in problema vizelor cu Republica Moldova si aceste lucruri pot avea loc deja in urmatoarele luni. Si daca doriti aceasta oferta a UE ar trebui sa accelereze procesul prin care partidele politice din Republica Moldova incearca o solutie de iesire din aceasta criza. Republica Moldova are nevoie de un guvern stabil care poate negocia cu UE si care, si mai important, poate implementa acele acorduri. Taraganarea procesului de creare a unui guvern va dauna Republicii Moldova ca stat. Si poate plasa Republica Moldova intr-o situatie in care UE ar fi gata sa ajute Moldova, dar Republica Moldova ar fi incapabila sa beneficieze de aceasta asistenta din cauza luptelor politice interne.
Vasile Botnaru: Adica din cauza lipsei de interfață ?
Nicu Popescu: Din cauza lipsei de interfață si din cauza faptului ca fortele politice isi consuma intreaga energie pe lupte interne si nu pe reformarea statului, nu pe scoaterea statului din criza si nu pe europenizare. Actorii occidentali si in primul rind Statele Unite intotdeauna au mizat pe necesitatea unei guvernari stabile in Republica Moldova capabila sa puna in aplicare reforma. In 2005 americanii si anumite state europene au sprijinit votarea presedintelui Voronin. In mai 2009 UE indirect a incercat sa creeze conditiile prin care comunistii ar fi ales-o pe Zinaida Greceanii in schimbul unor concesii foarte clare pentru partidele de opozitie. Si cred ca la aceasta etapa, tinind cont de faptul ca fosta opozitie detine majoritatea in parlament, ar fi logic ca Uniunea Europeana sa isi continue acea politica de sustinere si de sprijinire a unei guvernari stabile in Republica Moldova capabile sa implementeze reforme.