7 septembrie 1999
Dan Ionescu: Asemenea multor lideri parlamentari din întreaga lume, preşedintele legislativului Dumitru Diacov se află în capitala Germaniei, Berlin, pentru a participa la festivităţile marcind a 50 a aniversare a Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german. Prima sesiune, de după mutarea capitalei Germaniei reunificate de la Bonn la Berlin s-a desfăşurat în clădirea Reichstagului, grav avariată în faza finală a celui de-al doilea război mondial, clădire a cărei restaurare şi modernizare s-au încheiat recent. Vorbitorii de astazi au subliniat meritele parlamentului german în instaurarea şi consolidarea democraţiei, într-o Germanie care, la sfîrşitul anilor 40 începutul anilor 50 era profund traumatizată de urmările dictaturii şi ale războiului. Aflată şi ea, într-o tranzitie dificilă către democraţie, Republica Moldova este pusă în prezent în faţa unor opţiuni cruciale, privitoare la însuşi sistemul de guvernare, avînd de ales între o republica prezidenţială, una parlamentară sau una semiprezidenţială. În ultimele zile s-au înmulţit semnalele care indică o distanţare a Mişcării pro-prezidenţiale pentru o Moldova Democratica şi Prosperă, de planurile preşedintelui Petru Lucinschi, vizînd întărirea puterilor preşedinţiei. Printre acestea se număra şi interviurile lui Diacov din Nezavisimaya Moldova sau Dialog din care nu lipsesc accentele critice la adresa iniţiativei prezidenţiale. In plus, Consiliul Naţional al Miscării a aprobat ieri o varianta a proiectului legii de modificare a Constituţiei, care se vrea un compromis intre proiectele propuse de adepţii unei republici prezidenţiale şi de cei ai republicii parlamentare. Corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea a reuşit să afle mai multe despre ecourile stărnite de aceasta tentativa de mediere, dupa toate aparenţele, nesolicitată de preşedintie, de la unul din liderii Miscării, deputatul Vladimir Solonari.
Într-un interviu acordat postului nostru de radio, membrul biroului executiv al Miscarii Pentru o Moldovă Democratica si Prosperă, deputatul Vladimir Solonari a afirmat ca proiectul legii privind modificarea Constituţiei aparţinînd Mişcării, este unul de compromis. Proiectul, a precizat deputatul, are drept scop "evitarea confruntărilor din societate şi gasirea unei formule acceptabile pentru partidele politice, preşedinţie şi parlament. El ar garanta o anumită consolidare a puterii executive, nedepăşind cadrul tradiţiei europene parlamentare".
In linii mari, iniţiativa Miscarii a însumat mai multe propuneri din alte doua proiecte de legi privind modificarea constituţiei, inaintate anterior, cel apartind unui numar de 38 de deputati din ADR şi cel al comisiei prezidenţiale. Varianta de compromis a Miscării, conţine prevederi de natura sa întăreasca puterea executiva, dar si unele ce extind împuternicirile şefului statului. Astfel, guvernului i se acorda dreptul de a emite ordonante, fiind abilitat printr-o lege, de către parlament, de a stabili prioritatile activitatii legislative, de a-şi angaja răspunderea în faţa parlamentului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Documentul mai propune simplificarea procedurii de dizolvare a parlamentului în cazul eşecului repetat la instalarea guvernului, reducerea termenului de desfăşurare a alegerilor parlamentare de la 3 luni pînă la 40 de zile, acordarea preşedintelui republicii a unor drepturi speciale la numirea miniştrilor de externe, de interne şi al apărarii. Totodată se propune ca şefului statului să-i fie atribuit "rolul de mediator între puterile statului, precum şi între stat si societate."
Vladimir Solonari: „Aceste aprobari sunt, într-un sens ultim, propunerea comitetului executiv al Miscarii. Am mers foarte departe spre întîmpinarea pozitiei preşedinţiei, a comisiei preşedinţiei. Mai mult aceste propuneri ies totalmente din programul nostru pre-electoral, pentru că noi am pledat pentru întărirea şi consolidarea puterii executive, inclusiv şi a preşedintiei, şi cred că aceste propuneri pot fi acceptate si de catre comunitatea europeana fără ca sa ne creeze o imagine proastă.”
Intrebat daca preşedinţia a reacţionat favorabil la proiectul de compromis avansat de Mişcare, Vladimir Solonari ne-a răspuns: Din pacate nu, mai mult, sîmbătă, a avut loc şedinţa consiliului naţional al Miscării. In cadrul discuţiilor a luat cuvintul şi domnul Petrache şi s-a exprimat în sens negativ privitor la acest proiect de lege, la această carianţă de compromis, spunînd că ea nu conţine esenţa propunerii comisiei. Petrache este preşedintele acestei comisii prezidenţiale, însă nu se ştie în ce măsură este pozitia dumnealui, personală şi în ce măsură ea reflectă pozitia comisiei. Alte informatii noi nu avem.”
L-am intrebat pe domnul Solonari în ce măsură, iniţiativa mişcării ar putea fi susţinută de celelalte formaţiuni dinm coaliţia parlamentara majoritara, avînd în vedere faptul ca 38 de deputati din ADR au demarat, cu puţin timp în urma un alt proiect de lege, privind transformarea Republicii Moldova în republică parlamentara, prin care şeful statului este ales de catre organul legislativ: „Problema celor 38 de deputati bineînţeles că preşedintele nu accepta această propunere şi daca noi vorbim despre o formulă de compromis, ea ar putea să fie ca, preşedintele renunţă la ideea referendumului, care este daunător din punctul nostru de vedere societăţii, ţării, şi venim cu propunerile respetive in parlament. Si iată ce propunem noi. Noi spunem practic, în sensul următor: aceste propuneri, în mare pare sunt discutate cu alte fracţiuni, ele au fost practic, acceptate de alianţă, comunistii, au avut şi ei o pozitie mai mult sau mai puţin favorabilă şi în jurul acestei propuneri am putea sa mai mergem inainte. Bineînţeles că din acest punct de vedere, ar fi o provocare de a propune aceasta formula de compromis, de a alege preşedintele de către parlament. De aceea noi am hotarit sa nu includem aceasta propunere în varianta noastra de compromis.”
Din Chisinau, Radu Benea, REL
Dan Ionescu: Asemenea multor lideri parlamentari din întreaga lume, preşedintele legislativului Dumitru Diacov se află în capitala Germaniei, Berlin, pentru a participa la festivităţile marcind a 50 a aniversare a Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german. Prima sesiune, de după mutarea capitalei Germaniei reunificate de la Bonn la Berlin s-a desfăşurat în clădirea Reichstagului, grav avariată în faza finală a celui de-al doilea război mondial, clădire a cărei restaurare şi modernizare s-au încheiat recent. Vorbitorii de astazi au subliniat meritele parlamentului german în instaurarea şi consolidarea democraţiei, într-o Germanie care, la sfîrşitul anilor 40 începutul anilor 50 era profund traumatizată de urmările dictaturii şi ale războiului. Aflată şi ea, într-o tranzitie dificilă către democraţie, Republica Moldova este pusă în prezent în faţa unor opţiuni cruciale, privitoare la însuşi sistemul de guvernare, avînd de ales între o republica prezidenţială, una parlamentară sau una semiprezidenţială. În ultimele zile s-au înmulţit semnalele care indică o distanţare a Mişcării pro-prezidenţiale pentru o Moldova Democratica şi Prosperă, de planurile preşedintelui Petru Lucinschi, vizînd întărirea puterilor preşedinţiei. Printre acestea se număra şi interviurile lui Diacov din Nezavisimaya Moldova sau Dialog din care nu lipsesc accentele critice la adresa iniţiativei prezidenţiale. In plus, Consiliul Naţional al Miscării a aprobat ieri o varianta a proiectului legii de modificare a Constituţiei, care se vrea un compromis intre proiectele propuse de adepţii unei republici prezidenţiale şi de cei ai republicii parlamentare. Corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea a reuşit să afle mai multe despre ecourile stărnite de aceasta tentativa de mediere, dupa toate aparenţele, nesolicitată de preşedintie, de la unul din liderii Miscării, deputatul Vladimir Solonari.
Într-un interviu acordat postului nostru de radio, membrul biroului executiv al Miscarii Pentru o Moldovă Democratica si Prosperă, deputatul Vladimir Solonari a afirmat ca proiectul legii privind modificarea Constituţiei aparţinînd Mişcării, este unul de compromis. Proiectul, a precizat deputatul, are drept scop "evitarea confruntărilor din societate şi gasirea unei formule acceptabile pentru partidele politice, preşedinţie şi parlament. El ar garanta o anumită consolidare a puterii executive, nedepăşind cadrul tradiţiei europene parlamentare".
In linii mari, iniţiativa Miscarii a însumat mai multe propuneri din alte doua proiecte de legi privind modificarea constituţiei, inaintate anterior, cel apartind unui numar de 38 de deputati din ADR şi cel al comisiei prezidenţiale. Varianta de compromis a Miscării, conţine prevederi de natura sa întăreasca puterea executiva, dar si unele ce extind împuternicirile şefului statului. Astfel, guvernului i se acorda dreptul de a emite ordonante, fiind abilitat printr-o lege, de către parlament, de a stabili prioritatile activitatii legislative, de a-şi angaja răspunderea în faţa parlamentului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Documentul mai propune simplificarea procedurii de dizolvare a parlamentului în cazul eşecului repetat la instalarea guvernului, reducerea termenului de desfăşurare a alegerilor parlamentare de la 3 luni pînă la 40 de zile, acordarea preşedintelui republicii a unor drepturi speciale la numirea miniştrilor de externe, de interne şi al apărarii. Totodată se propune ca şefului statului să-i fie atribuit "rolul de mediator între puterile statului, precum şi între stat si societate."
Vladimir Solonari: „Aceste aprobari sunt, într-un sens ultim, propunerea comitetului executiv al Miscarii. Am mers foarte departe spre întîmpinarea pozitiei preşedinţiei, a comisiei preşedinţiei. Mai mult aceste propuneri ies totalmente din programul nostru pre-electoral, pentru că noi am pledat pentru întărirea şi consolidarea puterii executive, inclusiv şi a preşedintiei, şi cred că aceste propuneri pot fi acceptate si de catre comunitatea europeana fără ca sa ne creeze o imagine proastă.”
Intrebat daca preşedinţia a reacţionat favorabil la proiectul de compromis avansat de Mişcare, Vladimir Solonari ne-a răspuns: Din pacate nu, mai mult, sîmbătă, a avut loc şedinţa consiliului naţional al Miscării. In cadrul discuţiilor a luat cuvintul şi domnul Petrache şi s-a exprimat în sens negativ privitor la acest proiect de lege, la această carianţă de compromis, spunînd că ea nu conţine esenţa propunerii comisiei. Petrache este preşedintele acestei comisii prezidenţiale, însă nu se ştie în ce măsură este pozitia dumnealui, personală şi în ce măsură ea reflectă pozitia comisiei. Alte informatii noi nu avem.”
L-am intrebat pe domnul Solonari în ce măsură, iniţiativa mişcării ar putea fi susţinută de celelalte formaţiuni dinm coaliţia parlamentara majoritara, avînd în vedere faptul ca 38 de deputati din ADR au demarat, cu puţin timp în urma un alt proiect de lege, privind transformarea Republicii Moldova în republică parlamentara, prin care şeful statului este ales de catre organul legislativ: „Problema celor 38 de deputati bineînţeles că preşedintele nu accepta această propunere şi daca noi vorbim despre o formulă de compromis, ea ar putea să fie ca, preşedintele renunţă la ideea referendumului, care este daunător din punctul nostru de vedere societăţii, ţării, şi venim cu propunerile respetive in parlament. Si iată ce propunem noi. Noi spunem practic, în sensul următor: aceste propuneri, în mare pare sunt discutate cu alte fracţiuni, ele au fost practic, acceptate de alianţă, comunistii, au avut şi ei o pozitie mai mult sau mai puţin favorabilă şi în jurul acestei propuneri am putea sa mai mergem inainte. Bineînţeles că din acest punct de vedere, ar fi o provocare de a propune aceasta formula de compromis, de a alege preşedintele de către parlament. De aceea noi am hotarit sa nu includem aceasta propunere în varianta noastra de compromis.”
Din Chisinau, Radu Benea, REL
