Europa Libera: Potrivit legii, viitorul presedinte al tarii urmeaza sa fie ales in cel mult doua luni de la constituirea noului Parlament…
Victor Puscas: Din momentul constituirii parlamentului in cel mai scurt timp.
Europa Libera: In cel mai scurt timp cu 61 de voturi ale deputatilor.
Victor Puscas: Da, bineinteles.
Europa Libera: Daca dupa doua incercari consecutive nu se reuseste alegerea presedintelui atunci, ce prevede Constitutia?
Victor Puscas: Conform Constitutiei daca nici in cel de-al doilea tur nici unul dintre candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate. In cazul in care daca si dupa alegerile repetate nu este ales seful statului, presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data alegerilor pentru un alt viitor parlament. Asa este prevazut in Constitutie. Bineinteles, daca la primul tur de scrutin vor participa mai mult de doi candidati. Iar daca va fi un singur candidat sau doi candidați, atunci, probabil, ca se va proceda in acelasi mod, asemanător celui din 5 aprilie.
Europa Libera: Domnule Puscas, in Republica Moldova regimul politic in vigoare este unul parlamentar.
Victor Puscas: Da, avem o republica parlamentara.
Europa Libera: Cum s-a dezvoltat acest regim pe parcursul anilor pentru ca unii experti in drept constitutional sunt de parere ca in Republica Moldova s-a instaurat un regim prezidential sau semi-prezidential in anumite situatii.
Victor Puscas: Dupa modificarile operate in anul 2000, putem vorbi ca s-a stabilit o republica parlamentara, insa reforma constitutionala s-a dus la bun sfarsit.
Europa Libera: Ati putea sa ne spuneti pana cand ar putea sa ramana in fotoliul presidential actualul sef al statului?
Victor Puscas: Aici sunt niste probleme. Sa consultam Constitutia, care prevede ca mandatul presedintelui Republicii Moldova dureaza patru ani. Si se exercita de la data depunerii juramantului. E clar pentru toata lumea ca patru ani se afla in functie. Insa alt punct din constitutie, din acelasi articol 80, spune ca presedintele isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou ales. Dar este si al treilea punct din acest articol ca mandatul presedintelui dupa acei patru ani poate fi prelungit doar in doua cazuri. Printr-o lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. De aici s-ar putea de inteles ca atat alegerile parlamentului, cat si alegerile presedintelui se petrec pana a expira aceasta durata de patru ani. Subliniez, in limita acestor patru ani. Si atunci totul revine in albia normalitatii constitutionale. In caz ca e nevoie de a prelungi mandatul, atunci trebuie sa existe aceste circumstante, in caz de razboi sau de catastrofa, dupa expirarea mandatului de 4 ani.
Europa Libera: Eu imi pun o alta intrebare. Din moment ce actualui presedinte a fost ales de parlamentul, caruia i-a expirat mandatul inca in luna aprilie. Dupa scrutinul parlamentar din 5 aprilie s-a constituit un alt Legislativ. Care parlament l-a ales pe actualul presedinte?
Victor Puscas: Pana nu se va intruni noul parlament ales se pastreaza formal , “de jure” se pastreaza parlamentul ales la 5 aprilie.
Europa Libera: Daca astazi Curtea Constitutionala valideaza rezultatele scrutinului anticipat din 29 iulie, avem trei legislaturi ale parlamentului si un singur presedinte.
Victor Puscas: Intr-adevar asa si este. Dar aici trebuie sa reiesim din situatia ca tara nu poate ramane nici fara guvern, nici fara parlament, nici fara presedinte. La noi, la Curtea Constitutionala au parvenit cateva sesizari, autorii carora propuneau sa fie declarate neconstitutionale toate actele admise, inclusiv actul de dizolvare a parlamentului. Pentru ca autorii sesizarilor presupuneau ca presedintele deja si-a pierdut functia, adica a expirat mandatul sau odata cu termenul de patru ani si deaceea trebuia sa intervina interimatul functiei de presedinte, insa Curtea Constitutionala n-a luat spre examinare aceste sesizari. Pentru ca corabia care e deja pornita, o mare corabie, ea nu mai poate fi intoarsa. Aceasta ar fi in detrimentul poporului, in detrimentul tarii, in detrimentul stabilitatii nationale.
Europa Libera: Domnule Puscas, dar este si in detrimentul actualei legislatii, in detrimentul Constitutiei?
Victor Puscas: Dar ce avem de facut daca s-a creat o asemenea situatie, un asemenea precedent? Acum ar fi necesar sa fie creata o comisie constitutionala, care ar exclude aceste nelamuriri din Constitutie. Sau ar putea fi o adresare in adresa Curtii Constitutionale pentru a se cere interpretarea oficiala a acestei prevederi din Constitutie.
Europa Libera: Domnule Puscas, fiti de acord ca sunt niste ambiguitati, care pericliteaza buna functionare a puterii in stat.
Victor Puscas: Intr-adevar doamna Valentina, sunt niste neclaritati. Dar asa cum nu mai putem intoarce carul, e cazul sa mergem inainte. Ramane in aceasta situatie pana nu se va intruni noul parlament. Pentru ca acum avem parlamentul ales la 5 aprilie, care se va dizolva doar la prima intrunire a noului legislativ. Si presedintele se va afla in exercitiul functiunii pana cand nu va depune juramantul viitorul presedinte al Republicii Moldova. Dar ca sa concluzionam, este vorba nu numai de neclaritati la nivel de Constitutie. Dar situatia e de asa natura, incat putem vorbi si despre o criza constitutionala. Se impune a fi depasita, dar neintorcand carul.
Europa Libera: Domnule judecator, ceea ce nu mai inteleg eu din Constitutia tarii, cand ar trebui sa aiba loc o eventuala noua runda de alegeri parlamentare anticipate.
Victor Puscas: In articolul 85 din Constitutie este scris: in cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
Europa Libera: E vorba despre un an calendaristic, cum se face calculul?
Victor Puscas: Vorbesc politicienii despre un an calendaristic. Dar despre asta nu se precizeaza nicaieri in textul Constitutiei. Doar Curtea Constitutionala e in drept sa se pronunte si pe marginea acestei neclaritati. Si asta daca i se va cere.
Europa Libera: Deci, din nou, Curtea Constitutionala va fi chemata sa-si dea cu parerea?
Victor Puscas: Neaparat. Probabil, ca anume Curtea Constitutionala se va pronunta pe marginea acestei probleme. Pentru ca intr-adevar nu este clar, ce ar insemna in decursul unui an. Se are in vedere un an din momentul dizolvarii vechiului parlament si noii dizolvari a noului parlament in decurs de un an?! Sau cu adevarat un an calendaristic? Curtea Constitutional trebuie sa-si spuna parerea, pentru ca problema exista. Nu este scris clar si nici precedente nu exista.
Victor Puscas: Din momentul constituirii parlamentului in cel mai scurt timp.
Europa Libera: In cel mai scurt timp cu 61 de voturi ale deputatilor.
Victor Puscas: Da, bineinteles.
Europa Libera: Daca dupa doua incercari consecutive nu se reuseste alegerea presedintelui atunci, ce prevede Constitutia?
Victor Puscas: Conform Constitutiei daca nici in cel de-al doilea tur nici unul dintre candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate. In cazul in care daca si dupa alegerile repetate nu este ales seful statului, presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data alegerilor pentru un alt viitor parlament. Asa este prevazut in Constitutie. Bineinteles, daca la primul tur de scrutin vor participa mai mult de doi candidati. Iar daca va fi un singur candidat sau doi candidați, atunci, probabil, ca se va proceda in acelasi mod, asemanător celui din 5 aprilie.
Europa Libera: Domnule Puscas, in Republica Moldova regimul politic in vigoare este unul parlamentar.
Victor Puscas: Da, avem o republica parlamentara.
Europa Libera: Cum s-a dezvoltat acest regim pe parcursul anilor pentru ca unii experti in drept constitutional sunt de parere ca in Republica Moldova s-a instaurat un regim prezidential sau semi-prezidential in anumite situatii.
Victor Puscas: Dupa modificarile operate in anul 2000, putem vorbi ca s-a stabilit o republica parlamentara, insa reforma constitutionala s-a dus la bun sfarsit.
Europa Libera: Ati putea sa ne spuneti pana cand ar putea sa ramana in fotoliul presidential actualul sef al statului?
Victor Puscas: Aici sunt niste probleme. Sa consultam Constitutia, care prevede ca mandatul presedintelui Republicii Moldova dureaza patru ani. Si se exercita de la data depunerii juramantului. E clar pentru toata lumea ca patru ani se afla in functie. Insa alt punct din constitutie, din acelasi articol 80, spune ca presedintele isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou ales. Dar este si al treilea punct din acest articol ca mandatul presedintelui dupa acei patru ani poate fi prelungit doar in doua cazuri. Printr-o lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. De aici s-ar putea de inteles ca atat alegerile parlamentului, cat si alegerile presedintelui se petrec pana a expira aceasta durata de patru ani. Subliniez, in limita acestor patru ani. Si atunci totul revine in albia normalitatii constitutionale. In caz ca e nevoie de a prelungi mandatul, atunci trebuie sa existe aceste circumstante, in caz de razboi sau de catastrofa, dupa expirarea mandatului de 4 ani.
Europa Libera: Eu imi pun o alta intrebare. Din moment ce actualui presedinte a fost ales de parlamentul, caruia i-a expirat mandatul inca in luna aprilie. Dupa scrutinul parlamentar din 5 aprilie s-a constituit un alt Legislativ. Care parlament l-a ales pe actualul presedinte?
Victor Puscas: Pana nu se va intruni noul parlament ales se pastreaza formal , “de jure” se pastreaza parlamentul ales la 5 aprilie.
Europa Libera: Daca astazi Curtea Constitutionala valideaza rezultatele scrutinului anticipat din 29 iulie, avem trei legislaturi ale parlamentului si un singur presedinte.
Victor Puscas: Intr-adevar asa si este. Dar aici trebuie sa reiesim din situatia ca tara nu poate ramane nici fara guvern, nici fara parlament, nici fara presedinte. La noi, la Curtea Constitutionala au parvenit cateva sesizari, autorii carora propuneau sa fie declarate neconstitutionale toate actele admise, inclusiv actul de dizolvare a parlamentului. Pentru ca autorii sesizarilor presupuneau ca presedintele deja si-a pierdut functia, adica a expirat mandatul sau odata cu termenul de patru ani si deaceea trebuia sa intervina interimatul functiei de presedinte, insa Curtea Constitutionala n-a luat spre examinare aceste sesizari. Pentru ca corabia care e deja pornita, o mare corabie, ea nu mai poate fi intoarsa. Aceasta ar fi in detrimentul poporului, in detrimentul tarii, in detrimentul stabilitatii nationale.
Europa Libera: Domnule Puscas, dar este si in detrimentul actualei legislatii, in detrimentul Constitutiei?
Victor Puscas: Dar ce avem de facut daca s-a creat o asemenea situatie, un asemenea precedent? Acum ar fi necesar sa fie creata o comisie constitutionala, care ar exclude aceste nelamuriri din Constitutie. Sau ar putea fi o adresare in adresa Curtii Constitutionale pentru a se cere interpretarea oficiala a acestei prevederi din Constitutie.
Europa Libera: Domnule Puscas, fiti de acord ca sunt niste ambiguitati, care pericliteaza buna functionare a puterii in stat.
Victor Puscas: Intr-adevar doamna Valentina, sunt niste neclaritati. Dar asa cum nu mai putem intoarce carul, e cazul sa mergem inainte. Ramane in aceasta situatie pana nu se va intruni noul parlament. Pentru ca acum avem parlamentul ales la 5 aprilie, care se va dizolva doar la prima intrunire a noului legislativ. Si presedintele se va afla in exercitiul functiunii pana cand nu va depune juramantul viitorul presedinte al Republicii Moldova. Dar ca sa concluzionam, este vorba nu numai de neclaritati la nivel de Constitutie. Dar situatia e de asa natura, incat putem vorbi si despre o criza constitutionala. Se impune a fi depasita, dar neintorcand carul.
Europa Libera: Domnule judecator, ceea ce nu mai inteleg eu din Constitutia tarii, cand ar trebui sa aiba loc o eventuala noua runda de alegeri parlamentare anticipate.
Victor Puscas: In articolul 85 din Constitutie este scris: in cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
Europa Libera: E vorba despre un an calendaristic, cum se face calculul?
Victor Puscas: Vorbesc politicienii despre un an calendaristic. Dar despre asta nu se precizeaza nicaieri in textul Constitutiei. Doar Curtea Constitutionala e in drept sa se pronunte si pe marginea acestei neclaritati. Si asta daca i se va cere.
Europa Libera: Deci, din nou, Curtea Constitutionala va fi chemata sa-si dea cu parerea?
Victor Puscas: Neaparat. Probabil, ca anume Curtea Constitutionala se va pronunta pe marginea acestei probleme. Pentru ca intr-adevar nu este clar, ce ar insemna in decursul unui an. Se are in vedere un an din momentul dizolvarii vechiului parlament si noii dizolvari a noului parlament in decurs de un an?! Sau cu adevarat un an calendaristic? Curtea Constitutional trebuie sa-si spuna parerea, pentru ca problema exista. Nu este scris clar si nici precedente nu exista.
