Câinele bătrân de la poarta mătuşii Domnica Cicarina de 80 de ani din satul Sîngera sare spre mine atunci când vreau să văd dacă este cineva acasă. Se potoleşte abia când îşi vede stăpâna. Îi laud patrupedul. Pensionara îmi spune că Rex îi păzeşte casa din 1991, de când R. Moldova a devenit independentă. Deşi la 29 iulie a votat pentru stabilitate, zice bătrâna, îi este frică că nu va apuca să se bucure de bunăstarea promisă. Îmi explică şi de ce: „Nu ştiu ce va fi mai departe, va bine sau rău. Au trecut alegerile, dar habar n-avem cine ne conduce. Când erau comuniştii aveam garanţie că pensia o vom primi la timp, dar cei care vor veni acum la putere oare ce vor face cu noi? Ştiu doar un lucru că ne va fi bine doar cu cei care ne vor da gaz, lumină şi pensia la timp”.
Domnica Cicarina
Auzind că vorbim de alegeri, vecina mătuşii Domnica, pensionara Nadejda Maxim, susţinătoare a opoziţiei de altfel, se arată mulţumită de rezultatele alegerilor, însă preţul plătit de sângereni pentru democraţie, spune ea, a fost prea mare. „Iaca aici unde-i maşina asta, aici e Primăria. Aici s-au împuşcat. Vezi că se ucid, se sfădesc, în tot felul se fac unul pe altul, da noi nu suntem vinovaţi, nici nu ştim ce fac, nu ne amestecăm în delele lor. Ei îs învăţaţi, puternici, îs oameni mari, da noi nişte proşti de la ţară, cum să-i învăţăm noi pe dânşii? ”
În scurt timp, pe uliţa de lângă Primărie s-au adunat mai mulţi săteni. Îngrijoraţi, oamenii discută situaţia de după alegeri. „Se sfădesc cum se sfădeau până amu, dacă or putea să facă ceva bine, dacă nu. Nu-i unit norodu la noi. D'apoi ce, asta-i democraţie?”„Cam greu se obţine la noi în Moldova democraţia. Dacă nu era dată cu vertaliotu la noi, poate era altfel. Dar aşa dacă noi deodată am trecut de la un regim la altul, oleacă-i greu cu democraţia, tot omul nu poate să vorbească liber tot ce el gândeşte”. „Ei dacă s-ar uni şi a fi o înţelegere, va fi tot bine, dar dacă ei fug prin toate părţile, vorbesc de tot felul”. „Cu nimic nu ne-am ales, care-i la putere acela mănâncă, da ţăranu cum o muncit aşa şi o să muncească”
Școala din SîngeraSătenii din Sângera zic că deşi campania electorală a luat sfârşit ei vor sta cu ochii pe aleşii poporului, pentru că aceştia odată ajunşi în parlament să nu-i lase de izbelişte pe cei care la 29 iulie au votat pentru un viitor mai bun.
Auzind că vorbim de alegeri, vecina mătuşii Domnica, pensionara Nadejda Maxim, susţinătoare a opoziţiei de altfel, se arată mulţumită de rezultatele alegerilor, însă preţul plătit de sângereni pentru democraţie, spune ea, a fost prea mare. „Iaca aici unde-i maşina asta, aici e Primăria. Aici s-au împuşcat. Vezi că se ucid, se sfădesc, în tot felul se fac unul pe altul, da noi nu suntem vinovaţi, nici nu ştim ce fac, nu ne amestecăm în delele lor. Ei îs învăţaţi, puternici, îs oameni mari, da noi nişte proşti de la ţară, cum să-i învăţăm noi pe dânşii? ”
În scurt timp, pe uliţa de lângă Primărie s-au adunat mai mulţi săteni. Îngrijoraţi, oamenii discută situaţia de după alegeri. „Se sfădesc cum se sfădeau până amu, dacă or putea să facă ceva bine, dacă nu. Nu-i unit norodu la noi. D'apoi ce, asta-i democraţie?”„Cam greu se obţine la noi în Moldova democraţia. Dacă nu era dată cu vertaliotu la noi, poate era altfel. Dar aşa dacă noi deodată am trecut de la un regim la altul, oleacă-i greu cu democraţia, tot omul nu poate să vorbească liber tot ce el gândeşte”. „Ei dacă s-ar uni şi a fi o înţelegere, va fi tot bine, dar dacă ei fug prin toate părţile, vorbesc de tot felul”. „Cu nimic nu ne-am ales, care-i la putere acela mănâncă, da ţăranu cum o muncit aşa şi o să muncească”
